Observatorul Prahovean prezintă în cadrul campaniei ”Din Prahova, pentru România!” povestea Compass Coffee. Este o poveste cu aromă de cafea, care a pătruns pe piața din Ploiești în urmă cu câțiva ani de zile și care, și-a câștigat în scurt timp locul binemeritat în comunitatea din care a luat naștere. Radu Popescu este artizanul acesteia, este cel care a transformat o activitate începută fără vrerea lui, într-un hobby și, mai apoi, un business. Un business mic, frumos, care se adresează în special comunității din care face parte și către care Radu se întoarce și oferă ceva ori de câte ori are ocazia.
„Eu mă adresez Ploieștiului și localităților din jurul lui, practic, comunității locale. Ei te sprijină, fără ei nu exiști, ei sunt clienții tăi. Așa că am considerat că trebuie să te întorci și către societate cu ceva. (…) Și atunci am încercat să mă duc pe evenimentele culturale, sociale, educaționale, sportive, în limita timpului și disponibilității…”, spune Radu, care este prezent ori de câte ori poate, oferind cafea pro bono la astfel de evenimentele comunității.
Începuturile Compas Coffee, o poveste cu aromă de… cafea proaspăt prăjită
Începuturile Compas Coffee au fost cu 10 ani în urmă când, proprietarul firmei unde Radu Popescu lucra, s-a hotărât să facă o prăjitorie de cafea. Cum i-a venit ideea? În urma unui eveniment despre cafea la care participase.
„Având depozitul la Ploiești, și un spațiu excedentar acolo, a zis să facă și prăjitoria tot la Ploiești”, povestește Radu. La vremea respectivă antreprenorul nu avea nicio tangență cu domeniul cafelei, „nici măcar nu consumam”, își aduce el aminte râzând.
Așa s-a făcut că, în urmă cu 10 ani, la Ploiești, s-a deschis prima prăjitorie artizanală din oraș și una din primele prăjitorii artizanale din România. A fost dificil pentru că pe atunci, lumea nu prea înțelegea termenul de „cafea proaspăt prăjită”. Între timp, în 10 ani, oamenii au început să facă diferența, și să înțeleagă ce înseamnă această prăjire artizanală și care sunt beneficiile ei.
La momentul respectiv, în 2014, au fost angajați doi tineri „foarte entuziaști” și cu vaste cunoștințe în prăjirea cafelei. Ei au fost cei de la care Radu „a furat meseria”, cum se spune („Practic, acești doi tineri m-au inițiat în tainele cafelei, unul mi-a arătat cum se pregătește, celălalt cum se consumă…”) și el și-a îmbogățit treptat tehnica, prin forțe proprii, citind foarte mult, el fiind un adevărat autodidact.
După un an de zile, în urma unor discuții la nivelul conducerii firmei, cei doi tineri, experți în cafea, au plecat. Și, astfel, Radu a rămas la prăjitorie. „Și uite așa, acum nouă ani de zile, Radu a intrat, fără să vrea, în zona de prăjit cafea”, spune acum fondatorul Compas Coffee, referindu-se la el, la persoana a treia.
I-au trebui aproximativ șase luni de zile ca să se apropie cât de cât de ceea ce trebuia să iasă dintr-o prăjitorie artizanală, așa cum se cerea la momentul respectiv, „light prăjit”. Numai că, treptat, varianta „light prăjit” s-a dovedit a nu fi chiar ceea ce trebuia pentru espresoarele de uz casnic, cafeaua rezultată fiind acră, „un suc de lămâie cu un ușor iz de cafea”, descrie amuzat Radu. Nu era deloc ceea ce se căuta pe piața din Ploiești.
Atunci a stat și și-a identificat publicul țintă, mai exact cărei categorii de consumatori vrea să se adreseze. Din cerințele pieței a dedus că cei mai potriviți ar fi consumatorii casnici sau office. Și atunci a adaptat modul de prăjire a cafelei la un espresor „de acasă”.
Treptat, prinzând gustul cafelei, a început să construiască acasă, în Păulești, un atelier de cafea
Alegerea denumirii de „Compas Coffee” și o istorie amuzantă
Radu povestește că avut complicații și cu brandul și înregistrarea acestuia pentru că, deși pare greu de crezut, cam toate denumirile care au în componență un termen care are legătură cu cafeaua, erau „ocupate”. În plus, își dorea să aibă un nume care să sugereze perfecțiunea în domeniul cafelei.
Astfel, a cerut ajutorul soției sale, Georgeta Popescu, cea care este și profesoară de matematică, pentru găsirea denumirii perfecte. „Care este forma geomerică perfectă?”, a fost întrebarea lui Radu. „Sfera”, i s-a răspuns. „Hmmm, Sfera Cafe… nu merge!”, a fost concluzia.
„Și în plan 2D?”, s-a pus atunci problema. „Cercul!”, a primit răspuns. „Hmmmm, Cerc Cafe… nu merge!”, a fost concluzia și mai clară. „Cu ce faci cercul?”. „Cu compasul!”. „Compas Cafe! OK!!!”, a fost varianta unanim acceptată.
Dar, la OSIM, a reușit să întregistreze brandul Compas Coffee doar pentru prăjitorie și magazin online.
„Eu nu pot să-mi fac o cafenea Compas Coffee, de exemplu, pentru că este o firmă în Polonia care a înregistrat pentru cafenele toate denumirile cu cafea, cafe sau coffee în coadă. Nu pot să-mi fac nici magazin fizic „Compas Cafe”…. Dar nu le-a înregistrat pentru prăjitorie și magazin online”, dezvăluie Radu. Și atunci prăjitoria lui din Ploiești are doar magazin online.
În materie de branduri de cafea, în lumea aceasta nu mai este aproape nimic disponibil, spune Radu, și atunci trebuie să mergi pe diverse combinații ciudate și silabe ca să găsești ceva neocupat. Și nu e ușor deloc, mai adaugă el.
În 2020 a reușit și accesarea unor fonduri europene cu ajutorul cărora a putut să se dezvolte și mai mult, să-și achiziționeze câteva aparate și utilaje complementare prăjitorului pe care îl avea deja. Practic, în 2020 a început și activitatea propriu-zisă de prăjire și comercializare a cafelei proprii.
„Piața de cafea artizanală în România reprezintă 0,5% din consum!”
Deși, față de acum 10 ani, lucrurile s-au mai schimbat, totuși piața de cafea artizanală este slab dezvoltată în România. „Piața de cafea artizanală în România reprezintă 0,5‰ din consum!”, spune Radu Popescu, și acest lucru este cauzat și de lipsa de educație a românilor în ceea ce privește consumul de cafea.
Cafeaua artizanală înseamnă, în primul rând, cafea fără aditivi, fără potențiatori de aromă, ceea ce nu se poate spune despre cafeaua din comerț. „Toți cei care lucrăm în această componentă artizanală, lucrăm fără aditivi”, spune Radu.
Cafeaua verde o particularitate: Dacă este ținută în condiții proprii de umiditate și temperatură, nu se degradează. „Poți să o ții și 20 de ani, nu are nicio problemă”. Dar, cu cât e ținută mai mult, cu atât își pierde din aromă. „E precum batonul de vanilie sau de scorțișoară”. Aroma maximă însă se păstrează în primul an, maxim doi, de când este culeasă.
Prăjitoria de cafea a lui Radu se află pe strada Independentei 17, Cocosesti, com. Paulesti, jud. Prahova. Puteți comanda și online pe https://www.compascoffee.ro/ sau îl puteți suna direct pe Radu: 0723 571 156
„Eu vreau să mă adresez comunității Ploieștiului și pe lângă Ploiești”
Creșterea brandului a început cu prezența la diverse evenimente: Gala Comunității Prahovene, în 2023, Bursa Angajatorilor, 2023 și 2024, care i-a deschis lui Radu „apetitul” pentru evenimente. Și astfel, a ajuns să fie prezent la Filarmonica Ploiești. „Practic, toată stagiunea eu sunt prezent acolo, la Filarmonică, și dau cafea pro-bono”, spune el. De ce face asta? Pentru că, la momentul actual, este foarte interesat să-și promoveze brandul și, totodată, să educe gustul publicului ploieștean pentru cafea proaspăt prăjită.
„Eu mă adresez Ploieștiului și localităților din jurul lui, practic, comunității locale. Ei te sprijină, fără ei nu exiști, ei sunt clienții tăi. Așa că am considerat că trebuie să te întorci și către societate cu ceva. (…) Și atunci am încercat să mă duc pe evenimentele culturale, sociale, educaționale, sportive, în limita timpului și disponibilității…”, spune Radu, care este prezent ori de câte ori poate, oferind cafea pro bono la astfel de evenimente.
Consideră că, decât să aloce bugetul respectiv pentru publicitate, pentru promovare pe social media, mai bine se îndreaptă direct către comunitate, să-și creeze o legătură directă cu aceasta, și să încerce să-și cunoască oamenii cărora dorește să le vândă cafeaua lui. Și, aceștia, să-l cunoască la rândul lor.
„Oricât ți-aș povesti eu despre cafea, până nu o guști, doar îți poți imagina cel mult… (…) Așa că am avantajul, la evenimente de acest gen, că omul vine, gustă, îi place sau nu-i place”, consideră Radu. Și atunci în loc de promovare, a ales să ofere ploieștenilor ocazia de a gusta cafeaua lui. Este cea mai bună „reclamă”, consideră el. Recent, a început să fie prezent și la evenimente corporate, team-building, degustări contra cost, ceea ce îi aduce un plus considerabil.
Ce tipuri de cafea oferă Compas Coffee
Cu un număr de 25 de sortimente, din 17 țări de origine, gama de cafea oferită de Compas este foarte mare. În afară de cafeaua naturală, provenită din cele 17 țări, mai există și opt tipuri „blend” (amestec), care sunt rețete proprii, dezvoltate de el, care cuprind diverse mixuri între cele 17 originale.
Amestecurile lor sunt create pentru diverse tipuri de evenimente. „De exemplu, avem blendul îndrăgostiților, în care am amestecat diverse arome ca să creăm o poveste”, explică Radu.
Ideea pleacă de la faptul că, fiecare țară de origine are propriile particularități ale cafelei. Aceste particularități variază în funcție de clima și solul țării respective.
Au patru produse mari care sunt „pe bază de Brazilia”, pentru că sunt cele mai vândute. Brazilia este top pentru că, indiferent de amestecul în care este adăugat, succesul este garantat.
„Amestecul pe bază de Brazilia este cafeaua care să te trezească dimineață, mai tare, mai aspră, mai dură… Apoi sunt „africanele”, care sunt mai florale și au o aciditate mai ridicată, adică acel gust ușor acrișor la final (…)”. Aromele cafelei sunt date strict de polenizare, de mediul în care arborii se dezvoltă și ce alte plante au de jur împrejurul lor. Aromele nu au nicio legătură cu aditivii care, uneori, se folosesc în această industrie.
„Costa Rica aduce preponderent cu ciocolata neagră. Brazilia se duce cu arborele de cacao, pentru că sunt unul lângă altul. Africanele, datorită înălțimilor mari, sunt mai acrișoare, mult mai acrișoare decât celelalte. Cele din America Centrală sunt, ceea ce eu spun, „cafelele de la ora 5”, pentru că sunt catifelate, te mângâie pe gât. Aici este clima care ajută, sunt înălțimi medii, este un mix de fructe și de flori incredibil de variat (…)”, explică Radu diferența între aromele de cafea.
„Cea mai bună cafea din lume este aia care îți place!”, își încheie Radu explicațiile. Și cu asta a spus tot!
Recomandările lui Radu Popescu pentru cei care cumpără cafea
În primul rând, atunci când cumperi o cafea, „măcar să fie boabe”, spune Radu. Astfel, măcar ești sigur că achiziționezi cafea.
În al doilea rând este important ca punga să fie resigilabilă și să aibă supapă. De ce? Pentru că o cafea, după prăjire, până la doi ani emite gaze. „Cu cât este mai umflată o pungă de cafea, cu atât este mai bună”, este de părere Radu.
Practic, cafeaua produce gaze, prin supapă elimină surplusul de gaze, și atunci nu se sparge punga. Prin gazul respectiv, pe care îl emană în pungă, cafeaua nu face altceva decât își îmbogățește aroma.
Pentru cunoscători, cafeaua se consumă într-un singur mod: espresso, scurt, fără zahăr! Doar așa îți poți da seama cu adevărat de aroma unei cafele! „Gustul se educă!”, spune Radu. Și tot el face o dezvăluire: „Espresso, contrar opiniei generale, nu are cofeină, sau are foarte puțină!”
Espresso, tipul de cafea pe care toată lumea îl consideră „tare”, este tare doar din punct de vedere al aromei, spune Radu. „Espresso NU are cofeină!”, afirmă el.
„Cafeaua are trei etape. Prima, se extrage cafeaua, pentru că este solubilă, și cea care se topește cel mai repede, și e partea spumată a cafelei… Tot ce e spumă, este doar esență de cafea… În cea de-a doua parte, începe să dispară spuma și se transformă într-o apă colorată, care se decolorează până la un punct. Aia e numai cofeină. Cofeina nu are gust, nu are miros. După care curge o apă colorată constant constant, pentru că trece o apă printr-un filtru lemnos murdar.
De ce beau italienii „ristretto”, ristretto înseamnă jumătate de espresso, sau două treimi din espresso? Ca să se asigure că nu ajunge în partea de preluare a cofeinei”, explică Radu de ce espresso, și mai ales ristretto, nu are cofeină, sau are foarte puțină. „Italienii beau șase sau opt cafele pe zi fără nicio problemă. Pentru că ei, practic, beau esența de cafea, fără cofeină”.
Potrivit rețetelor, espresso are 30 ml, iar ristretto 15 ml. Restul… e doar cofeină!
Pentru a obține o cafea mai puțin concentrată, la un espresso trebuie adăugată apă caldă, și nu lăsată mai multă apă să curgă prin zațul respectiv. Astfel, se obține o cafea mai diluată, mai blândă, din punct de vedere al aromei, dar nu cu cofeină mai multă. Exact pe dos stă situația la cafeaua făcută cu apă trecută prin zaț. Atunci, în ultima parte, se extrage tocmai cofeina, care nu are gust, nu are miros, spune Radu Popescu.
Un alt aspect foarte important este reglajul aparatului. „Poți să ai cea mai bună cafea, furnizată de un campion mondial. Dacă nu știi să-ți reglezi espresorul, poate să-ți dea o cafea care să nu-ți placă. Sau, reversul, poți să iei o cafea mediocră, care să se nimerească pe setările aparatului, și să-ți dea o cafea decentă”, explică Radu Popescu importanța aparatului de cafea.
Pentru sfaturi de acest gen și pentru multe alte taine ale cafelei, Radu Popescu, de la Compas Coffee, este persoana potrivită pentru a le explica. Un prahovean get-beget, Radu a adus la Ploiești cafeaua artizanală proaspăt prăjită și, în fiecare zi, cu fiecare client câștigat, educă gusturile ploieștenilor în materie de cafea adevărată.
”Din Prahova, pentru România!”
Acest articol face parte din campania ”Din Prahova, pentru România!” derulată de Observatorul Prahovean, cu ocazia Zilei Naționale a României. Prin acest demers ne propunem să aducem în atenția opiniei publice agenții economici din Prahova, de la antreprenori locali și până la corporații, care susțin comunitatea locală și sunt parte a marii comunități românești!
Credem că cei care dau plus valoare mediului economic, generează locuri de muncă și își plătesc taxele și impozitele aici, în Prahova, în beneficiul comunității, merită să fie cunoscuți!
Cum ți se pare subiectul?
