- Publicitate -

Tradiții și datini din luna lui Brumar

Luna Noiembrie, numită popular “Brumar” sau “Vinicer” marchează căderea primei brume din an (“Brumar”), dar și momentul mult așteptat al fermentării și limpezirii vinului (”Vinicer”). Noiembrie este a unsprezecea lună a anului şi ultima lună calendaristică de toamnă.

Denumirea “Noiembrie” vine din latinescul “novem” (nouă), pentru că, în vechiul calendar roman, era a noua lună a anului deoarece romanii numărau anii începând cu fondarea Romei, în luna Martie, iar anul avea doar zece luni, ultima fiind Decembrie.

Principalele sărbători ale lunii Noiembrie îmbină tradițiile pre-creștine cu cele creștine și sunt împărțite de-a lungul celor patru săptămâni, fiecare dintre acestea având o denumire proprie:

Săptămâna Miriștilor (cand se fac însămânțările pentru anul următor)

  • 1 Noiembrie – Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian;
  • 5 Noiembrie – Moșii de toamnă;
  • 8 Noiembrie – Soborul Sfinților Mihail și Gavriil;
  • Săptămâna Filipilor (când lupul, simbolul dacic, își începe monta)
  • 11 Noiembrie – Sfântul Mina;
  • 14 Noiembrie – Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului; Filipii de toamnă.

Săptămâna Ovideniei (când se spune că dacă va fi soare, vara următoare va fi secetoasă și dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii)

  • 21 Noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului;
  • Săptămâna Andreiului (când Sfântul Apostol Andrei a călcat pentru prima dată pe pământul Daciei)
  • 30 Noiembrie – Sfântul Apostol Andrei

Clăcile și șezătorile de iarnă din Postul Crăciunului:

  • 14 Noiembrie – 24 Decembrie

După finalizarea treburilor agricole, când țăranii purcedeau spre o perioadă de răgaz și odihnă hibernală, în special după Lăsata Secului de Crăciun, începea sezonul clăcilor și al șezătorilor.

Era singurul moment din an în care țăranii se veseleau și tihneau din truda îndelungată și grea de peste an.

Luna Noiembrie, aflată la trecerea dintre anotimpuri, conservă din vremuri străvechi, reminiscenţe ale unor sărbători precreştine, peste care s-au suprapus noile sărbători creştine.

În timpurile vechi, acesta era răstimpul în care, după muncile de peste an, oamenii îşi luau răgazul pentru povestit, pentru gospodărie şi pentru pregătirea sărbătorilor de iarnă.

Clăcile și șezătorile erau un fel de adunări ale vetrei comunitare cu caracter activ dar și distractiv, organizate încă de la înserarea zilelor în care se putea și lucra, în una sau mai multe gospodării, locul de desfășurare fiind vestit din timp.

În Postul Crăciunului principala preocupare casnică era legată de țesut și cusut iar torsul cânepii, a inului și a lânii se făcea cu mai multă plăcere, cu mai mult spor și în condiții mult mai bune în cadrul unor vetre sătești.

Gospodarii în casa cărora avea loc întrunirea, se pregăteau cu băutură și mâncare frugală și anunțau din timp flăcăii, de mersul șezătorilor.

Casa era dereticată și se pregăteau mai multe lavițe sau scaune necesare torcătoarelor.

Era locul în care se învățau deprinderi practice dar se derulau și numeroase obiceiuri. În zilele de sărbătoare sau duminica, nu se făceau șezători.

Odată cu lăsarea întunericului, femeile porneau cu furca de tors către casa în care avea loc șezătoarea. În cazul în care șezătoarea avea drept scop întrajutorarea, după sosirea tuturor invitatelor, acestora li se distribuia în mod egal cantitatea pe care o aveau de tors în acea noapte.

Când claca sau șezătoarea era doar un simplu prilej de întrunire comunitară, fiecare își aducea de acasă ceea ce avea de tors.

După ce participantele își primeau „partea” pentru crearea unei atmosfere plăcute, ele erau servite cu un păhărel de țuică îndulcită, de obicei, cu miere de albine.

Claca sau șezătoarea odată începută, participantele făceau schimb de informații referitoare la viața cotidiană din sat și comentau evenimentele cele mai importante petrecute în propria comunitate sau în localitățile învecinate.

Fetele tinere erau însoțite la șezătoare de mamă sau de bunică. În cadrul șezătorilor, niciodată nu se coseau cămăși.

Acest lucru era făcut de fiecare persoană, în propria casă. Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au păstrat până în zilele noastre.

În acest mod fetele erau integrate și consacrate în colectivitatea femeilor, începând să-și însușească, cu această ocazie, deprinderi practice și spirituale.

În vechime oamenii erau de omenie, nu stăteau pe gânduri când era vorba să ajute pe cineva.

În timpul clăcilor se dezvăluiau aspectele și înțelesurile ritualice ale sărbătorilor populare și se învăța comportamentul individual.

În șezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului și a Anului Nou, se învățau și se repetau colindele și urăturile și se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători.

La un moment dat, lucrul înceta, participantele fiind servite cu diferite preparate de către gazdă, în funcție de starea sa socială sau de posibilitățile sale materiale. Se mâncau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate și alune.

Flăcăii, știind din timp locul de desfășurare al șezătorilor, cutreierau în grupuri însoțite de muzicanți, pe la toate casele unde aveau loc astfel de întruniri.

De multe ori ei se organizau de cu seara, repartizându-se pe case, în așa fel încât, către sfârșitul șezătorii, ei să apară cu muzica pentru a înveseli atmosfera.

La intrarea acestora în casă, munca era abandonată. Muzicanții își ocupau locurile prestabilite și începeau să interpreteze melodii de joc.

Fetele și chiar femeile erau invitate la joc de către flăcăi, unele dintre fete jucând acum pentru prima dată, iar cele mai tinere dintre ele învățau pașii de joc. Atmosfera creștea în veselie și bună dispoziție.

Jocul era alternat cu multă dibăcie cu perioadele de pauză, când cei prezenți erau serviți cu mâncare și băutură, și cu cele de lucru, când se spuneau glume și snoave.

Șezătorile, desfășurate în toată plenitudinea lor până târziu, prin anii ’60, se constituiau într-o adevărată instituție socială și erau o formă de întrajutorare comunitară dar și loc de petrecere plăcută a timpului în nopțile lungi de iarnă, de derulare a unor obiceiuri și de învățare a deprinderilor de viață și de muncă.

Chiar dacă se desfășurau în perioada Postului Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învățate colindele și urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

Astăzi vedem sărbătorile cu ochii omului modern. Nu mai știm de șezători, nu mai facem mâncare de prune, nu mai dăruim colaci și nuci, nu mai postim.

Țesutul mai este cunoscut doar de câteva bătrâne. Nu se mai gătește în oale de lut sau în ceaunul de tuci de pe pirostrii.

Ce era pe vremea bunicilor, nu mai este prezent. A pătruns noul!

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0785 075 112, pe WhatsApp sau Signal.

Urmărește știrile Observatorul Prahovean și pe Google News!

Video Observatorul Prahovean

- Publicitate -
- Publicitate -

Articole asemănătoare

Avarie la rețeaua de apă a municipiului Câmpina. Explicația Hidro Prahova

Municipiul Câmpina, al doilea ca mărime din județul Prahova, a rămas, joi seară, fără apă potabilă. Societatea care administrează sistemul de alimentare cu apă...

Minor de 16 ani, din Breaza, dispărut dintr-un centru de plasament. L-ați văzut? Sunați la 112

Un minor în vârstă de 16 ani din Centrul de Plasament Breaza a dispărut, joi seară, din incinta adăpostului. Potrivit IJP Prahova, lipsa acestuia...
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele știri

Avarie la rețeaua de apă a municipiului Câmpina. Explicația Hidro Prahova

Municipiul Câmpina, al doilea ca mărime din județul Prahova, a rămas, joi seară, fără apă potabilă. Societatea care administrează sistemul de alimentare cu apă...

Minor de 16 ani, din Breaza, dispărut dintr-un centru de plasament. L-ați văzut? Sunați la 112

Un minor în vârstă de 16 ani din Centrul de Plasament Breaza a dispărut, joi seară, din incinta adăpostului. Potrivit IJP Prahova, lipsa acestuia...

Cezar, „The voice”, alături de copiii talentați care provin din medii defavorizate. „Nu vând iluzii! Dacă un copil are potențial, îi sunt alături, dar...

Este unul dintre primii 5 contratenori ai lumii și singurul din România. Vocea sa inconfundabilă impresionează. Artistul ploieștean, Cezar „The voice” Ouatu a avut...

Ce obligații vor avea polițiștii, jandarmii și armata pentru combaterea pestei porcine africane. Câți bani se vor acorda pentru reducerea efectivelor de mistreți –...

Un proiect de hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere, prevede noi obligații pentru polițiști, jandarmi și armată când vine vorba despre măsurile de control...

Prefectura Prahova cere mobilizarea primarilor în contextul codului galben de ninsori, vânt și polei

Prefectul județului Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a solicitat, joi, mobilizare în contextul fenomenelor meteorologice periculoase anunțate de meteorologi. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a...
Parteneri
MindArchitect
- Publicitate -