De mai bine de două decenii, pasajele pietonale subterane din Bariera București, construite cândva ca să fluidizeze traficul și să ofere o traversare sigură pentru pietoni, sunt închise.
Ceea ce ar fi trebuit să fie o soluție eficientă pentru una dintre cele mai aglomerate zone din Ploiești a devenit, în timp, o problemă pe care toată lumea o vede, dar nimeni n-o rezolvă.
Între timp, traficul pe Bulevardul București e un coșmar zilnic, mai ales la orele de vârf. Mașinile abia înaintează bară la bară, iar pietonii sunt expuși unui risc crescut de accidente.
Citește și: Ce se întâmplă cu pasajele subterane din Ploiești
Trecerile de pietoni de la suprafață mai mult încurcă decât ajută, dacă ținem cont de faptul că acestea se întind pe patru benzi de circulație.
Cu pasajele subterane închise riscul de accidente e considerabil mai mare. În ultimii ani, în zonă au fost mai multe evenimente rutiere, unele grave, din cauza traversărilor neregulamentare sau a neatenției.
Pasajele, care ar fi trebuit să protejeze pietonii, au devenit niște ruine uitate sub asfalt.
Primăria a tot promis reabilitarea lor. În anul 2019 s-a semnat un contract pentru lucrări, dar șantierul nu a început nici până azi. Între timp, termenii s-au schimbat, costurile au crescut, iar proiectul s-a blocat în hârtii.
În primăvara acestui an, primarul orașului, Mihai Polițeanu, a spus că vrea să readucă pasajele în atenția administrației și că își propune ca măcar unul dintre ele să fie redeschis în următorii doi ani. E o intenție bună, dar ploieștenii știu prea bine că între intenții și realitate există uneori discrepanțe.
Reabilitarea lor nu ar fi doar o chestiune de estetică sau modernizare. Ar fi o măsură reală de siguranță și un pas spre fluidizarea traficului într-o zonă care, zilnic, este aglomerată.
Cu pasajele funcționale, pietonii ar traversa mai repede, iar șoferii nu ar mai fi obligați să frâneze la fiecare zebră. În loc de ambuteiaje și nervi, am avea un flux normal, civilizat.
Până atunci, însă, ploieștenii rămân cu speranța redeschiderii acestora. Fiecare zi de întârziere se simte în claxoane, în frâne bruște și, din păcate, uneori, în accidente care ar fi putut fi evitate.
Și nouă ne trebuie „tichie de mărgăritar” pe bulevardul castanilor, ca să facem frumos orașul gri.
Teoretic ar fi necesare. Practic, e bine sa fie lasate asa, pentru ca si daca se refac, in foarte scurt timp se vor umple de gunoaie, dejectii, iar scurgerile se vor infunda. Nu comparati cu pasajul din centru, care e bine luminat, circulat si pazit. Asta e realitatea!