Ploieștiul ocupă un rușinos loc 29 din cele 41 de municipii reședință de județ analizate în CITY INDEX 2025, barometrul de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În acest clasament, orașul ”aurului negru” este depășit și de municipii mult mai mici, precum Târgoviște, Târgu Jiu sau Reșița.
Cine a făcut studiul
Studiul a fost realiuzat de Institutul pentru Oraşe Vizionare, o echipă formată din consultanți de strategie, research, place branding și comunicare. Aceasta este condusă de Felix Tătaru, consultantul implicat în campaniile electorale ale lui Klaus Iohannis şi Traian Băsescu.
Analiza a fost realizată în baza a 51 de indicatori, pe trei componente mari: Calitate, Prosperitate și Vibrație (de la infrastructură, servicii publice, conectivitate și mediu, până la economie, inovare, dinamica socială, cultură, divertisment și turism). Metodologia combină date statistice oficiale cu indicatori derivați din evaluări/recenzii online.
Pe ce componente se axează studiul
Componenta „Calitate” vizează lucrurile la care ne gândim intuitiv când spunem că un oraș este un «loc de calitate». Este vorba de atracții, aer curat, parcuri accesibile și un trafic
civilizat. Contează și siguranța și calitatea serviciilor esențiale care ne fac viața mai ușoară, de la școli și spitale performante.
Potrivit autorilor studiului, componenta „Prosperitate” acoperă capacitatea unui oraș de a genera bunăstare și oportunități pentru locuitorii săi. Este despre o economie locală dinamică, unde găsești ușor un loc de muncă bine plătit și unde antreprenorii au curajul să investească. În același timp, prosperitatea înseamnă o administrație cu finanțe solide, capabilă să atragă fonduri europene, dar și un loc unde siguranța publică este asigurată și îți permiți să locuiești decent.
În ceea ce privește „Vibrația locului”, această componentă a studiului abordează acel „ceva” care face ca un oraș să se simtă viu și plin de energie, dincolo de infrastructură și economie. Este despre diversitatea de experiențe pe care le oferă: de la experiențe recreaționale si de divertisment, la restaurante bune, muzee interesante, cluburi sportive în care poți avea o viață activă. Vibrația măsoară, în fond, pulsul social al comunității – energia tinerilor și a studenților, gradul de implicare civică și farmecul care atrage turiștii și îi face pe localnici mândri de orașul lor.
De ce e „mediocră” clasarea Ploieștiului
În tabelul pe componente, Ploieștiul are: Calitate: locul 31, Prosperitate: locul 21 și Vibrație: locul 25. În traducere, Ploieștiul nu cade dramatic pe economie (Prosperitate e la mijloc), dar pierde puternic la Calitate (foarte jos) și rămâne modest la Vibrație.
În „profilul orașului”, raportul arată clar câteva zone unde Ploieștiul este în ultimul sfert al țării (din 41 de orașe), adică exact acolo unde se vede „mediocritatea”:
Spitale și medici: locul 32
Durata medie de ședere (turism): locul 31
Șomaj: locul 30
Cifra de afaceri a orașului: locul 29
Experiențe de shopping: locul 29
Parcuri industriale: locul 28
Conectivitate feroviară: locul 28
Grad de ocupare turistică: locul 27
Iar ceea ce doare cu adevărat e componenta care ar trebui să reflecte viața de zi cu zi: „Calitate”. Acolo Ploieștiul cade aproape de finalul clasamentului: locul 31.
Orașele care ne dau clasă
Așadar, în teorie, Ploieștiul are numeroase atuuri: poziție strategică, industrie, infrastructură regională, apropiere de Capitală. În practică, indicatorii îl trimit în grupul orașelor care nu livrează suficient pentru locuitorii lor. Pe componente, scorul e clar: Calitate: locul 31, Prosperitate: locul 21, Vibrație: locul 25
În traducere, Ploieștiul nu e ultimul la economie, dar pierde masiv la capitolul „cum se trăiește în oraș” și rămâne modest la viața urbană. Iar orașe precum Pitești și Craiova îi dau clasă: „vecinii” de profil sunt cu mult peste.
Chiar și comparația cu orașe apropiate ca profil (industriale, regionale) e rușinoasă pentru Ploiești. De exemplu, Pitești e pe locul 18 cu următoarele scoruri: Calitate 21 / Prosperitate 13 / Vibrație 24. Până și Târgoviște este un oraș în care se trăiește mult mai bine decât la Ploiești, ocupând locul 15 la Calitate.
Studiul poate fi accesat aici: CITY-INDEX-2025_Raport-digital
Trafic rutier de coșmar la orele de vârf
Reamintim că același institut a publicat anul trecut o cercetare privind timpul pierdut de locuitorii marilor orașe din țară în blocajele din trafic. Potrivit studiului, ploieștenii pierd, în medie, 6,9 zile pe an.
Cauzele blocajelor din traficul rutier din Ploiești sunt multiple. În primul rând este vorba de infrastructura rutieră deficitară, cu străzi înguste și pline de gropi. Apoi se resimte lipsa unui sistem inteligent de semaforizare, dar și a unui plan de management al traficului, care să conducă la fluidizarea circulației.
De asemenea, Ploieștiul nu oferă alternative șoferilor, precum piste de biciclete sau un transport public modern, tramvaiele fiind vechi de o jumătate de secol.
