Cei care ajung în zona Filipeștii de Târg ar fi bine să se oprească, măcar pentru câteva clipe, lângă ruinele Palatului postelnicului Cantacuzino.
Prahova se poate mândri cu numeroase palate și conace. Din păcate, multe dintre ele se află într-o stare avansată de degradare, iar altele, deși sunt monumente de arhitectură de interes național, sunt aproape distruse.
Undeva pe o colină, aproape de zona centrală a comunei Filipeștii de Târg, au rămas drept mărturie ale unor vremuri de mult apuse câteva ziduri ale Palatului postelnicului Cantacuzino.
Puțini știu că Palatul postelnicului Cantacuzino, ridicat la jumătatea secolului XVII, a fost luat drept model arhitectural pentru viitoarele construcții ale vremii.
„Palatul postelnicului Cantacuzino este prototipul care a generat spiritul arhitecturii românești. Într-adevăr, în perioada anilor 1980 au fost efectuate studii cu privire la reședințele cantacuzine și brâncovenești și chiar am propus reconstrucția acestui palat. Din păcate nu s-a reușit nimic. Palatul postelnicului Constantin Cantacuzino de la Filipeștii de Târg ar fi putut fi reabilitat cu fonduri europene dacă unitatea administrativ-teritorială locală, în speță primăria, ar fi depus un proiect în acest sens. Noi, la Prahova, am reușit să includem pe lista monumentelor care vor fi reabilitate cu fonduri europene Biserica de la Măgureni, Biserica Sf. Vineri din Ploiești, Biserica de la Jercălăi, Mănăstirea Zamfira și Crucea de la Caraiman. Este păcat că un astfel de obiectiv nu este reabilitat, pentru că există proiecte în acest sens, după care s-au realizat chiar machete. Noi știm cum arăta Palatul postelnicului Cantacuzino până la cornișe. Prin urmare ar putea fi refăcut și ar fi o bijuterie, la fel cum este Conacul Pană Filipescu, pus recent în valoare. Să nu uităm că în Palatul postelnicului Cantacuzino se presupune că a copilărit chiar Constantin Brâncoveanu”, ne-a povestit arh. Călin Hoinărescu.
Palatul postelnicului Cantacuzino, potrivit arhitectului Hoinărescu, apare în numeroase descrieri, aici fiind cazat și emisarul Paul de Alep, cunoscut drept autor de lucrări istorice.
„,Palatul postelnicului Cantacuzino pune în valoare o serie de inovații din punct de vedere arhitectural. Vorbim de aducțiunea cu apă realizată printr-un sistem cu roți masive, despre fântâna arteziana care a existat în zona din fața palatului, despre băile orientale… Inclusiv cărămida este una specială, realizată dintr-un amestec de argilă, după un procedeu dificil, aceasta fiind lucrată manual. La acea dată existau băi pentru decantarea materialului, iar degresarea se realiza cu un nisip fin. S-a încercat realizarea de cărămizi după același procedeu și nu s-a reușit. Din păcate, în lipsa unor proiecte de reconstrucție, reședința care a fost afectată și de cutremurul la începutul secolului XIX, arată așa cum arată. Aici au mai rămas zidurile și pivnițele”, a mai declarat arh. Călin Hoinărescu pentru Observatorulph.ro
