România traversează o perioadă dificilă pentru Sistemul Energetic Național, după ce ambele unități nucleare de la Cernavodă au ajuns să fie oprite.
Duminică dimineață, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată, în timp ce Unitatea 2 era deja indisponibilă. Cele două opriri reduc capacitatea de producție continuă a României cu aproximativ 1.400 MW, ceea ce se resimte mai ales în perioadele în care producția fotovoltaică este redusă.
Potrivit economica.net, România ar urma să rămână fără energie nucleară timp de aproximativ trei săptămâni, până pe 1 iunie, când este programată revenirea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă.
În acest context, importurile au devenit principala sursă de energie. De exemplu, în seara zilei de 10 mai, la ora 21.35, România avea un consum de aproximativ 6.000 MW, însă importurile reprezentau principala sursă de energie, cu aproximativ 2.200 MW. Hidrocentralele asigurau în același interval circa 2.100 MW.
Problemele sunt accentuate și de opriri sau funcționări reduse în sectorul termo. Centrala pe gaze de la Brazi, operată de Petrom, funcționează la jumătate din capacitate până la 30 iunie, în timp ce CET Vest din București este oprită complet, iar două grupuri de la CET Sud sunt indisponibile. De asemenea, la centrala Iernut a Romgaz, un grup de 188 MW se află în reparații până la finalul lunii.
Oprirea reactoarelor nucleare contribuie la creșterea prețurilor la energie. Pe 10 mai, prețul mediu al energiei pe piața pentru ziua următoare a ajuns la 730 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 140 euro/MWh, nivel prezentat de sursa citată drept cel mai mare din Europa.
