Creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână și comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi îi forțează pe profesori, mai ales în mediul rural, să predea materii pe care nu le-au mai predat niciodată. Este și cazul Ilenei Popescu, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială din Păulești. Pentru a-și completa norma didactică, aceasta a fost nevoită să preia și orele de educație plastică. La fel colega sa, profesor de franceză, care, din 8 septembrie, se vede forțată să predea și muzică și desen.
Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan” prevede creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor, comasarea școlilor care au mai puțin de 500 de elevi, diminuarea plății cu ora și mărirea numărului maxim de elevi dintr-o clasă.
În prima zi de școală, mii de profesori au protestat în Piața Victoriei împotriva măsurilor de austeritate. În școlile din Prahova, taberele au fost împărțite. În unele școlil festivitățile de început de an s-au organizat în mod tradițional, în timp ce, în alte unități de învățământ, cadrele didactice au boicotat ceremoniile.
Citește și: Emoție și bucurie azi, în școlile din Prahova, în ciuda boicotului
Una dintre principalele nemulțumiri ale profesorilor este cea legată de obligativitatea de a lua ore din alte specialități.
„Nu mi se pare firesc. Sunt profesor cu gradul I și 25 de ani vechime. Aveam dreptul la 16 ore, acum a trebuit să îmi completez norma până la 22, fiindcă am și dirigenție și opțional. Am fost forțată să iau și orele de arte plastice și simt că mi se încalcă drepturile. Una e să îmi placă desenul, alta e să fiu specializată pentru predarea acestei materii.
E un disconfort. Noi avem o imagine în fața elevilor și părinților și riscăm să ne pierdem din credibilitate, să avem de suferit din punct de vedere profesional din cauza unor astfel de impuneri. Un medic ce are o anumită specializare poate interveni și pe o alta? Nu, pentru că pune viața pacientului în pericol. În cazul profesorilor de ce ni se dau de-a valma discipline, doar pentru a acoperi numărul de ore?!”, a precizat Ileana Alina Popescu.
Citește și: Cum ajunge un profesor de sport să predea și turism
Într-o situație similară este și Doina Stanciu. Aceasta este profesor de biologie, iar din 8 septembrie s-a văzut pusă în impostaza de a deveni, fără voia ei, și profesor de desen la clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a.
„Un pic de talent pe parte de arte plastice am, dar nu e suficient. Eu predau de peste 25 de ani biologie, sunt licențiată. Pentru a completa, însă, norma de 20 de ore, mă văd nevoită să predau și desen și să mă pregătesc temeinic fiindcă nu pot apărea în fața elevilor oricum.
Nu mi se pare corect față de elevi, în primul rând. Avem copii care își doresc să meragă la Colegiul de Artă. Cum îi pot pregăti eu, când sunts pecializată pe biologie? Această rotație forțată de discipline nu poate aduce beneficii elevilor.
Nu văd cum măsurile astea, din dorința de a face economie, ar putea crește calitatea actului educațional când tu pui profesor din altă specialitate să predea orele”, a transmis Doina Stanciu, profesor tot la Școala Gimnazială din Păulești, școală unde, de ieri, 8 septembrie, și doamna care predă limba franceză se vede nevoită, pentru a ajunge la numărul necesar de ore, să predea și muzică, dar și desen. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, aceasta va face naveta între școala din păuești și cea din Plopeni Sat pentru acoperirea normei didactice de 20 de ore.
Este complicat sa te documentezi si sa deprinzi abilitati si pe altceva decat materia pe care s-a specializat fiecare. Dar ca o paralela, in mediul privat acest aspect este norma: te adaptezi sau iti cauti in alta parte, nu exista luxul de a nu executa sarcini extra fisei postului „cu placere” . Este vorba de a iesi din zona de comfort, din eticheta de nemuritor titular venit la cursuri sa predea 40 de ani aceiasi materie expirata. Evident, cadrele didactice bugetari fiind, sufera de ” sindromul caprioarei ranite” : nu sunt specializat, am licenta pe disciplina x de 50 de ani, etc.etc. Exista totusi un paradox: desi un anumit cadru didactic este specializat pe o disciplina, cand ofera pregatiri particulare, brusc are competente si pe alta disciplina….Ciudat!
foarte bine punctat !
Cum dracu sa faci pregatire la matematica de exemplu , daca esti specializat pe biologie sau istorie, sau alta materie care nu are legatura cu matematica? Cine v-a zis gogomania asta?
As vrea să vă văd pe voi să mergeți la ortoped și să vă consulte un medic orl,,,var conveni,,,?
A compara medicii cadrele didactice cu medicii in functie de specializare, este cel putin o combinatie nefericita. In cazul unei medicilor, numai rezidentiatul dureaza 6 ani iar in cazul neurochirurgilor, 9 ani 🙂 . In cazul prezentat, prima profesoara da exemplu unei experiente ipotetice – interventia unui alt medic cu specializare diferita, pe un caz tintit cu rezultat tragic. Extrapoland acest exemplu, in cazul zecilor de licee la nivel national cu promovabilitate 0 , desi elevii au fost indrumati de fix cadrele speciale „specializate” dar cu rezultatul mentionat, putem considera ca acea generatie este pierduta ? Sau punem aceste cazuri „exceptionale” la malpaxis ? 🙂 Sper ca ati prins ideea: salarii marite, dar totusi rezultate dezastruoase.( pentru ca oricum, cadrele didactice nu sunt trase la raspundere, indiferent de rezultate )
Da’ ce le stiti dvs pe toate ca un om mare!