O statistică realizată de „Salvați copiii” arată că, de la an la an, costurile pentru educație sunt din ce în ce mai mari, rezultatele obținute la examenele naționale înregistrează discrepanțe când e vorba de copii proveniți din mediul urban față de cei din mediul rural, sute de mii de tineri au renunțat la școală în 2024, iar fenomenul violenței în rândul elevilor capătă proporții. Un semnal de alarmă îl reprezintă și violența în familie, numeroși copii fiind supuși abuzurilor fizice și psihice.
Comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual.
La Evaluarea Națională de anul acesta s-au înregistrat diferențe foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este de 9,15%) și colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%).
În 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (440.734, reprezentând 18,7% din populația rezidentă de vârsta respectivă).
1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut – incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții.
Sunt date colectate la nivel național de către Organizația Salvați Copiii, care trage un semnal de alarmă în aceste direcții, ce afectează grav procesul educațional acum, la debutul unui nou an școlar.
În Prahova, sute de elevi au luat sub 5 la Evaluarea Națională
Nici în județul Prahova, situația nu pare a fi prea roz. La Evaluarea Națională din vara acestui an, 395 de elevi au avut note între 4 și 4,99, în timp ce 188 de tineri au fost evaluați cu note între 3 și 3,99. 58 de candidați au primit, în urma susținerii examenului de Evaluare Națională, medii între 2 și 2,99. Chiar dacă rata de promovare după contestații a depășit pragul de 80%, sunt sute de adolescenți care demonstrează încă o dată ineficiența unui sistem.
Peste 1000 de candidați au picat bac-ul după prima sesiune
În ceea ce privește examenul de bacalaureat, peste 1000 de candidați din liceele județului au fost declarați respinși după prima sesiune. La cea de-a doua sesiune, cea de toamnă, rezultatele au fost dezastruase. Doar 28,54% dintre candidații care și-au încercat norocul din nou au fost declarați promovați.
Ca o paralelă, în 2022, 15 absolvenţi de liceu din Prahova reușeau performanţa să obţină media 10 la bacalaureat, rezultatul plasând judeţul pe locul al doilea la nivel naţional după Bucureşti. După contestații, numărul candidaților de 10 creștea, atunci, la 18. În 2025, Prahova s-a aflat într-un picaj dramatic. O singură notă de 10 înainte de contestații.
Practic, din județul mândru, în urmă cu trei ani, că era în top imediat după București în ceea ce privește mediile de 10, în 2025, după publicarea rezultatelor inițiale, județul a „căzut” tocmai pe locul al 18 -lea la nivel național.
Nu e însă, despre nota perfectă, ci despre pași înapoi, în decurs de doar trei ani, ai unui sistem de educație care nu doar că nu reușește să iasă la lumină, ci pare că se afundă, de la la an, într-un întuneric din ce în ce mai negru.
Măsurile de austeritate adoptate prin „Legea Bolojan” pun și ele și mai mult „degetul pe rană”
Aceeași Organizație „Salvați Copiii” arată că „debutul anului școlar 2025-2026 este marcat de numeroase incertitudini și întrebări la care autoritățile nu pot răspunde deocamdată: cum a evoluat numărul elevilor care învață în clase cu predare simultană, câți elevi vor fi nevoiți să facă naveta către școlile unde au fost mutați, cum a evoluat numărul de elevi pe clasă, câte cadre didactice predau materii din afara ariei curriculare sau alte materii decât cele pentru care sunt titulari.
Aceste necunoscute legate de impactul imediat al Legii 141/2025 asupra sistemului de învățământ preuniversitar nu fac decât să se adauge unor provocări preexistente, care marchează profund egalitatea de șanse și chiar accesul copiilor români la o educație de calitate.
Sindicatele din Educaţie au inițiat un referendum prin care angajații din învățământ trebuie să decidă dacă vor boicota activitățile de predare începând cu data de 9 septembrie.
În Prahova, atmosfera în școli este, la ora actuală, una destul de tensionată, dar și incertă
Sunt profesori care spun „nu” categoric boicotului, asta pentru că nu se simt reprezentați de liderii de sindicat, dar și pentru că nu mai vor să stea neplătiți așa cum s-a întâmplat la greva din 2023. Sunt, însă, și cadre didactice care au semnat deja pentru boicot, urmând ca, din data de 9 septembrie, să intre la ore doar pentru a supraveghea elevii.
Liderul sindicaliștilor din Educație, Siomion Hăncescu, își menține declarația potrivit căreia, „deschiderea anului școlar se va face, în premieră, în România, în ultimii 35 de ani, în fața Palatului Victoria, în fața Palatului Cotroceni și în fața prefecturilor” și îndeamnă profesorii să semneze pentru boicotarea activităților de predare începând cu 9 septembrie.
Abandonul școlar, un fenomen semnalat de către cei de al „Salvați Copiii”
La începutul anului calendaristic trecut, mai arată Organizația „Salvați Copiii”, peste 400.000 de minori cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (440.734, reprezentând 18,7% din populația rezidentă de vârsta respectivă), în timp ce cele mai recente date statistice privind abandonul școlar arată că 26.000 de elevi au abandonat școala în anul școlar 2022-2023.
Provocările legate de participarea la educație încep de la nivelul educației timpurii, în condițiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu (75,7% față de o medie EU de 94,6%), precizează sursa citată.
Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022 și 16,26% în anul 2023), situația fiind și mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învățământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022 și 26,89% în anul 2023).
În ceea ce privește rata de părăsire timpurie a școlii (procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu-și continuă educația sau formarea profesională), România înregistrează cea mai proastă situație din ultimii 7 ani, cu un nivel total de 16,8% (față de media UE de 9,4%). Și mai îngrijorător este faptul că acest indicator variază foarte mult în funcție de mediul de locuire.
Astfel, dacă în marile orașe, nivelul este de doar 5% (sub media UE de 8,3% pentru acest mediu), în urbanul mic se ajunge la 15,3%, iar în mediul rural la 26,3%. În plus, cei mai mulți dintre acești tineri nu participă pe piața muncii (11,1% neavând un loc de muncă față de 5,7% care muncesc).
În aceste condiții, ponderea tinerilor cu un nivel scăzut de educație trebuie să reprezinte un semnal de alarmă în contextul mai larg al îmbătrânirii populației și scăderii numărului de locuitori de vârstă activă pe piața muncii.
Uniunea Europeană atrage atenția asupra faptului că schimbările demografice reprezintă amenințare la adresa viitorului economic, deoarece o forță de muncă redusă poate genera o scădere a creșterii economice.
Pentru contracararea acestor riscuri, pentru continuarea creșterii economice și acoperirea costurilor generate de îmbătrânirea populației, este esențială creșterea participării tinerilor pe piața muncii. Iar educația joacă un rol crucial în acest sens, în condițiile în care nivelul de educație corelează puternic cu participarea tinerilor pe piața muncii: în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 29 de ani, doar 44,1% dintre cei cu nivel scăzut de educație sunt angajați, în comparație cu o pondere de 75,3% dintre cei cu o educație medie și 89,6% dintre cei cu studii superioare (date pentru România, 2024), mai arată sursa citată.
Abandon școlar mai ridicat în urban decât în rural, anul trecut, în Prahova
Gradul ridicat al abandonului școlar la nivel național, care se regăsește în statisticile Ministerului Educației, nu ocolește nici Prahova. Deși județul stă mai bine decât alte zone ale țării, fenomenul rămâne unui îngrijorător.
Situația în mediul rural arată că, în 2024, din 36.192 au promovat, 35.102, au rămas repetenți, 1.056, 12 au fost exmatriculați, iar cu situația neîncheiată au rămas 22. Astfel în anul 2024 nu s-au regăsit un total de 590 de elevi, ceea ce înseamnă o rată a abandonului școlar de 1,63%.
În ceea ce privește mediul urban din Prahova, dintr-un total de 64.437 de elevi înscriși în anul școlar 2022-2023, au promovat 62.387, au rămas repetenți 1.640, au fost exmatriculați 276, iar cu situația neîncheiată au rămas 134. Astfel, în anul 2024 nu s-au regăsit un total de 1.603 elevi, ceea ce înseamnă o rată a abandonului școlar de 2,49% în mediul urban din Prahova.
În ceea ce privește fenomenul violenței, o anchetă realizată de Organizația Salvați Copiii în luna noiembrie a anului trecut și la care au participat 1957 de copii și 4788 de părinți a arătat că 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut.
Violența și bullying-ul, prezente în școli
Incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții. Părinții raportează acte de violență asupra propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar.
Unitățile de învățământ sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform părinților), urmate de parcurile și locurile de joacă (13,3%). În aproximativ 70% din cazuri, agresorul este un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar menționate de copii (3,8%), dar mai frecvent de părinți (8,1%).
Dincolo de incidența foarte ridicată a violenței, răspunsurile copiilor indică și o situație îngrijorătoare a raportării actelor de violență și, implicit, a încrederii în adulții de referință. Astfel, la întrebarea adresată copiilor dacă aceștia au cerut ajutorul sau au povestit unui adult despre ce li s-a întâmplat, o treime au afirmat că nu au povestit niciunui adult despre experiența trăită. Iar atunci când incidentul a fost semnalat unui adult, acesta din urmă a intervenit în sprijinul copilului în aproape 9 din 10 cazuri.
În județul nostru, anul 2025 nu a fost ocolit de acte de violență în școli. Elevi care s-au luat la bătaie, ori elevi care au ajuns inclusiv să își agreseze profesorii. Detalii AICI.
Peste 600 de sesizări privin abuzuri, în 2024
Nici la capitolul violență în familie nu stăm foarte bine. Datele furnizate de către DGASPC Prahova arată că, în 2024, în perioada ianuarie-august, au existat 661 de sesizări cu privire la diferite forme de abuz asupra copiilor. 68 dintre sesizări au vizat cazurile de agresiune fizică, 39 au fost cazuri de abuz psihic, 11 de abuz sexual, 4 de exploatare prin muncă și 539 de cazuri de neglijență.
17 copii au fost scoși și familii și plasați în sistemul de protecție al statului sau privat și alți 21 au ajuns în plasament de tip familial. Peste 600 de copii au rămas în familii, care sunt, însă, obligate să primească asistență psihologică de specialitate.
