Co-președintelle PNL Prahova, senatorul Ion Luchian, a fost reclamat la conducerea centrală a partidului, de un grup de membri ai vechiului PNL. În spatele acțiunii se află deputatul Mircea Roșca, susțin surse din interiorul filialei.

În ultima perioadă, la București au ajuns mai multe petiții, în care senatorului i se reproșează că nu conduce așa cum ar trebui filiala. Luchian este acuzat că nu a pregătit alegerile locale din 2016, că nu face opoziție în Consiliul Județean Prahova, că nu a identificat un candidat cu șanse la CJ Prahova, că a propus candidați slabi pentru mai multe primării din județ și lista poate cotinua. 

S-a format chiar și o comisie care să negocieze cu fostul PDL, din care fac parte primarii din Bucov, Urlați și Sinaia, precum și deputatul Nicolae Alexandri. Chiar dacă s-a retras din comitetul protestatarilor lui Luchian, inițiatorul acțiunii anti-Luchian este deputatul Mircea Roșca, susțin surse din PNL Prahova.
Acesta încearcă să recapete controlul organizației în perspectiva alegerilor din 2016, mai ales după ce adoptarea criteriilor de integritate adoptate de conducerea PNL. 
Potrivit acestor principii, Roșca nu mai poate candida la nicio funcție publică de natură politică deoarece a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influență și abuz în serviciu. În dosarul deschis de DNA apar și alte nume importante. precum: Adrian Strâmbeanu, fostul director al Spitalului Județean Ploiești sau Mihail Fâcă, fostul administrator public al județului. 

Potrivit Mediafax, criteriile de integritate adoptate ieri la Consiliul Naţional al PNL vor trebui să fie respectate de candidaţii la alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare şi vizează lustraţia, traseismul, nepotismul, contractele cu statul, falsul în declaraţii, incompatibilitatea sau conflictul de interese, atitudinile discriminatorii, datoriile la bugetul de stat, plagiatul şi problemele penale.

Astfel, potrivit "Decalogului" adoptat de liberalii prezenţi la CN PNL, nu vor putea candida la alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare cei care intră sub incidenţa lustraţiei (să nu fi fost membru sau colaborator al fostei securităţi şi să nu fi fost dovedit ofiţer acoperit, să nu fi deţinut funcţii retribuite în aparatul de conducere al Partidului Comunist Român, la orice nivel), traseiştii (cei care şi-au schimbat apartenenţa politică astfel încât să fi candidat pentru al treilea partid politic, altfel decât prin fuziuni), persoanele care şi-au angajat în funcţii, în cadrul instituţiilor publice pe care le-a condus sau le conduce, soţul/soţia, rude sau afini de gradul I, persoanele care au avut afaceri cu instituţia pentru care candidează sau cu instituţii din subordinea acesteia, precum şi cele care au comis fals în declaraţia de avere sau interese, dovedit prin decizie judecătorească.

Interdicţii sunt şi pentru liberalii care au datorii la bugetul local, mai vechi de un an, cei care au hotărâri judecătoreşti definitive pentru incompatibilitate şi conflict de interese, care au manifestat atitudini discriminatorii, prin declaraţii sau atitudini rasiste, şovine, xenofobe sau discriminatorii constatate prin hotărîri definitive, precum şi cei care au obţinut titluri şi diplome prin plagiat, stabilit prin decizie definitivă a instanţei.

"Decalogul" PNL a fost amendat, pe parcursul dezbaterilor interne, astfel încât prevederile legate de candidatura celor care au probleme de corupţie sunt mai permisive faţă de primul draft al criteriilor. Astfel, dacă iniţial Comisia de formulare a criteriilor a interzis candidatura liberalilor urmăriţi penal pentru corupţie, ulterior s-a revenit asupra deciziei şi s-a stipulat interzicerea înscrierii în competiţia electorală a candidaţilor urmăriţi penal pentru dare de mită sau infracţiuni comise cu violenţă.