Organizația Salvați Copiii lansează o dezbatere publică privind rețeaua medicală din mediul rural și vine cu o serie de propuneri pentru reducerea mortalității neonatale.
Citeşte şi: CAZ SCANDALOS LA MATERNITATEA PLOIEŞTI. UN COPIL A MURIT
"Salvați Copiii își exprimă indignarea privind dezvoltarea precară a rețelei medicale în mediul rural și a sistemului național de preluare a nou-născuților prematuri.
Considerăm că asemenea evenimente cutremurătoare pot fi prevenite prin politici eficiente de asigurare a monitorizării stării de graviditate la nivelul tuturor localităților, astfel încât femeile gravide să beneficieze de controale regulate încă din primul trimestru de sarcină. De asemenea, susținem dezvoltarea unui sistem medical de îngrijire neonatală echilibrat din punct de vedere al distribuției geografice, astfel încât cazurile complexe din punct de vedere medical, care necesită unități medicale performante, să poată fi tratate în mai multe orașe și nu doar în București, Târgu-Mureș, Iași, Cluj Napoca și Timișoara.
Dacă aceste lucruri ar fi fost realități în România, tânăra din Scorțeni, Prahova, ar fi beneficiat de asistență medicală competentă din timp și s-ar fi putut preveni pierderea vieții copilului. Faptul că acest copil nu a supraviețuit ilustrează în mod tragic lipsa cronică de resurse și absența serviciilor adecvate de proximitate pentru cei mai vulnerabili dintre copii", se arată într-un comunicat de presă al organizației.
"Asigurarea de servicii medicale de monitorizare a stării de sănătate a gravidei și de prevenție a riscurilor perinatale
Depistarea la timp a riscurilor neonatale de către medici, și nu în ziua nașterii, permite asigurarea unei îngrijiri prenatale de calitate, un screening adaptat afecțiunilor sau patologiilor constate și stabilirea unui circuit adecvat, din punct al competențelor medicale, de preluare a gravidei. Pentru aceasta, susținem ca luarea efectivă, nu declarativă, în evidență a gravidelor să fie realizată din primul trimestru de sarcină si identificarea riscului de naștere cu complicații, de exemplu nașterea prematură, să fie făcută din timp.
Nu este deloc recomandat să se reacționeze doar prin așteptarea situațiilor de urgență imediată, în care serviciile medicale de proximitate existente, în cazul relatat, Spitalul din Ploiești, nu pot să asigure nivelul necesar de competență pentru salvarea copiilor prematuri, fie din cauza lipsei personalului specializat pentru intervenții complexe, fie din lipsa dotărilor specifice necesare.
Buna funcționare și dimensionare a maternităților grad II, în completarea rețelei grad III, la nivelul tuturor orașelor cu peste 100.000 de locuitori și un dispecerat funcțional de dirijare a cazurilor cu risc neonatal crescut
Conform structurii actuale a sistemului de sănătate, maternitățile au grade diferite de competență medicală. Cazurile grave obstetricale, ginecologice şi neonatologice sunt transferate doar către maternități regionale de nivel III supraaglomerate, de cele mai multe ori prea târziu. În partea de sud și sud-est a României, singurele maternități cu această competență se află la București, spitale județene de urgență, precum Călărași, neavând dotarea, personalul și competența necesare, ceea ce creează riscuri majore în asigurarea supraviețuirii copiilor născuți prematur în localități aflate la distanță mare de capitală sau de celelalte centre medicale mari din țară.
Din acest punct de vedere, considerăm că întreaga rețea de maternități și monitorizare prenatală din orașele cu peste 100.000 de locuitori trebuie sa fie funcțională la nivel II sau III și să aibă o capacitate proporțională cu teritoriul pe care îl deservesc. În prezent, maternitățile de acest tip sunt subdimensionate și nu fac față nevoilor de terapie intensivă destinată copiilor prematuri, iar un serviciu funcțional de Dispecerat și dirijare a unor asemenea cazuri există doar pe hârtie.
Citeşte continuarea pe realitatea.net
