Ofensiva ucraineană pe teritoriul Federației Ruse, în regiunea Kursk pare de neoprit! Conform comunicatelor de la Kiev, peste 2.000 de soldați ruși ar fi fost făcuți prizonieri, mai mult 80 de localități ocupate, adică peste 1.000 de kilometri pătrați, ritmul ofensivei este de 1-2 kilometri pe zi, sunt înființate comandamente militare ale armatei – ceea ce înseamnă pregătirea unei ocupații pe termen lung.
Un text de Mircea MATEI, antreprenor și contributor Observatorul Prahovean
În ofensivă, ucrainienii au folosit fără perdea armamentul occidental; astfel, rușii au putut vedea pe teritoriul lor acționând tancurile britanice Challenger, sistemele de rachete americane Himmars, avioane și drone, sisteme de artilerie avansate, toate acestea sprijinite de sistemul satelitar de observație militară al NATO.
Trupele ucrainiene, aproximativ 10-15 mii de soldați, cam 2 divizii clasice, presează puternic către centrala nucleară de la Kursk iar Volodimir Zelenski nu-și ascunde satisfacția că obține o „monedă de schimb” teritorială, o contrapartidă la regiunile ocupate de ruși și, de ce nu, la o adică și cu centrala nucleară de la Zaporojie, aflată în mâna Federației Ruse încă de la începutul războiului.
Pe alt palier, declarațiile oficialilor din Ucraina se bat cap în cap cu cele ale diplomaților occidentali: NATO ar fi fost informată despre această acțiune militară pe teritoriul statal al Federației – spun ucrainienii, noi nu știam nimic despre ofensivă – zic germanii, britanicii, americanii…! Este greu să-i crezi pe occidentali că n-au fost informați și tot teatrul acesta sfidează logica și bunul simț: cum să nu știe dacă au sprijinit ofensiva cu toate datele și informațiile posibile, cele mai sensibile fiind cele din sateliți?!
Crede cineva că Ucraina putea planifica o astfel de ofensivă în orb sau doar cu date obținute de drone (ca să nu mai vorbim despre faptul că studierea intensă cu drone a unei anumite zone de front indică limpede inamicului că acolo se intenționează ceva…ceea ce, s-a văzut că nu este cazul, rușii fiind luați absolut prin surpindere, cel puțin la prima vedere)?
Oricum, chiar dacă declară că nici usturoi nu au mâncat și nici gura nu le miroase, cancelariile din Vest precizează că, la urma urmei, este dreptul Ucrainei să-și stabilească strategia și să plătească rușilor cu aceași monedă.
De cealaltă parte, sunt evacuate zone întregi din regiunea Kursk, cetățenii ruși stau la coadă pentru a primi de mâncare în cantine improvizate, se sapă tranșee; Vladimir Putin ține ședințe interminabile, în bună parte televizate, unde miniștri și generali ruși afișează mine serioase, aproape ca de înmormântare, se dau directive și se citesc discursuri angajante (dar cu voce stinsă) iar situația din teren pare să devină din ce în ce mai gravă – acum se vorbește deja de evacuări într-o altă regiune, învecinată, în speță Belogorod!
Pare că acest imens imperiu rus a intrat într-un fel de degringoladă și nu reușește să găsească voința și resursele pentru a restabili situația. Pe canalele media occidentale rulează aproape non-stop imagini cu prizonieri ruși, cu tehnică de luptă distrusă, cu soldați ucrainieni dând jos steagul alb-albastru-roșu, în timp ce televiziunile ruse transmit imagini cu tehnica de luptă occidentală în acțiune, uneori distrusă și, curios, nu ascund imaginile cu refugiați și nici filmulețele care prezintă prizonierii luați de către inamic!
Cam aceasta este, succint, tabloul a ceea ce se întâmplă în aceste zile. Și, totuși, ceva nu se leagă! Contrar corului triumfalist, care mai are puțin și proclamă victoria Ucrainei în război (a câta oară?!), cred că asistăm de fapt la o manevră foarte elaborată, de tip maskirovka, pusă la cale de ruși și pe care Ucraina a înghițit-o pe nemestecate!
Înainte de a vă spune ce cred eu că scârțîie la balamalele acestei „operațiuni”, pentru cine nu știe ce-i aia „maskirovka” sau care a uitat, o scurtă readucere aminte (din wikipedia.org): „Diversiunea militarǎ rusǎ, cunoscutǎ și sub numele de maskirovka (în rusă маскировка, în traducere liberă: deghizare/ camuflaj/ diversiune). Doctrina acoperă o paletă largă de măsuri în domeniul militar, politic sau informațional. Se folosesc metode de camuflare a acțiunilor/intențiilor, negare a acțiunilor/intențiilor și dezinformare, măsuri ce sunt executate pe timp de război cât și pe timp de pace”.
Rușii (sovieticii) au o istorie îndelungată în aplicarea cu succes a acestei metode și, jucători de șah fiind, își calculează mișcările cu multe mutări înainte.
Primul – și cel mai important – indiciu că lucrurile nu sunt așa cum par este deja evident: rațiunea principală a ofensivei (incursiunii surpriză, ca să folosesc limbajul consacrat) este aceea de a conduce la reducerea presiunii ruse de pe celelalte teatre de luptă. Adică, ca să astupe „spărtura” produsă pe propriu teritoriu de către ucrainiei, armata rusă ar fi trebuit să-și mute urgent acolo din forțele de pe front și astfel să fie, cel puțin, stabilizată situația acolo unde, de aproape un an, rușii câștigă teren constant. Acest lucru nu s-a întâmplat!
„BREAKING – Armata rusă avansează ‘într-un ritm rapid’ spre orașul Pokrovsk: apărarea a cedat, ucrainenii sunt sfătuiți să plece până nu e prea târziu; Statul major al armatei ucrainene a anunţat recent că tot mai multe bătălii, peste 50, au avut loc pe frontul Pokrovsk, o creştere vizibilă faţă de săptămânile trecute” (stiripesurse.ro).
Deci, rușii nu numai că nu s-au repezit să astupe breșa din Kursk prin transferarea de forțe din alte zone ale frontului, dimpotrivă, ce să vezi, își intensifică presiunea! Pare cam lipsit de logică în acest context, nu-i așa, să avansezi în teritoriul ucrainean în timp ce propriul teritoriu îți este ocupat!?
Mai departe: „Administrația Biden este „deschisă” la ideea de a trimite rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune către Ucraina, ceea ce ar oferi avioanelor F-16 ale Kievului o putere de luptă suplimentară în lupta împotriva Rusiei” (dcnews.ro). Acest lucru ar fi încă o escaladare a tensiunii dintre NATO/SUA și Federația Rusă; primii nu au recunoscut niciodată că ar fi în război cu Rusia; rușii susțin că, dimpotrivă, nu luptă doar cu Ucraina ci cu întregul sistem NATO iar toți pașii pe care Alianța Nord-Atlantică îi întreprinde prin livrarea de armament din ce în ce mai sofisticat, folosit pe teritoriul Federației, dar și prin instruirea soldaților ucraineni și prin sancțiunile economice, reprezintă dovada clară a acestui lucru.
Încă ceva, un lucru mai puțin știut: ultimul pachet de sancțiuni economice impus Rusiei a condus-o pe acesta să renunțe voluntar la valutele occidentale; practic, din acest moment, legăturile economice directe dintre Federația Rusă și Occident este complet rupt, oficial, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze la maximum! Cu cât sunt mai puține lucrurile împărtășite în comun, cu atât mai mare este pericolul extinderii conflictului, deoarece părțile nu mai au nimic de pierdut!
Și, la finalul acestei prime părți, doar câteva cifre: Federația Rusă rămâne prima putere nucleară a lumii, după numărul de ogive; cele mai puternice armate din lume sunt și în 2024 aceleași trei super-puteri mondiale. Pe primul loc se află Statele Unite ale Americii, cu un indice PwrIndx de 0,0699, urmată de Rusia (0,0702) și China (0,0706). PwrIndx este un „indice al puterii”, dat de 60 de factori luați în discuție; un PwrIndx de 0.0000 este considerat „de neatins în mod realistic”, iar sortarea se face în funcție de cel mai mic index; potrivit ultimului clasament al trupelor statelor lumii, Federația Rusă dispunea de un total de 3.708.000 de militari (activi, rezervă, paramilitari); Ucraina dispunea de 1.211.000 de militari; cifrele nu mai corespund astăzi, pe fondul mobilizărilor suplimentare făcute de ruși, în contrast cu „pierderea” (a se citi fuga peste hotare) a unei bune părți din bărbații apți de luptă ai Ucrainei; Rusia fabrică mai multe obuze decât tot restul lumii la un loc! Iar „incursiunea ucraineană surpriză” a mobilizat undeva la 10-15 mii de oameni…
Este ultimul indiciu care mă conduce la concluzia că tocmai asistăm la o diversiune a Federației Ruse în care Ucraina și Occidentul a picat: la acest raport de forțe, nu cred că rușii n-ar fi putut stopa chiar în fașă ofensiva ucrineană, atât de „jenantă” (puțin spus) pentru președintele Putin! Și atunci, de ce nu o fac?! (va urma)

Felicitari pentru articol. Abia astept partea a doua. In sfarsit cineva inteligent, cu analiza pertinenta, impartiala, care nu se inscrie pe linia propagandei pro razboi care este mestecata si la noi de peste 2 ani.
Mai bine va pastrati parerea din articol pentru Facebook.