Scumpirile din ultima vreme și-au pus amprenta semnificativ asupra nivelului de trai în România. Iar micii fermieri trebuie să țină pasul cu ele. Drept urmare, anul acesta, totul costă mai mult, de la sămânță, sol, răsad, până la leguma propriu-zisă. În comuna prahoveană Balta Doamnei, vestiții legumicultori ridică din umeri și spun că nu pot menține prețurile de anul trecut.
Sunt aliniați la porți pe stânga și pe dreapta drumului. Aici, 80% dintre localnici cultivă răsaduri. Nu este gospodărie fără cel puțin un solar în curte.
Ce răsaduri găsești la Balta Doamnei
Observatorul Prahovean a stat de vorbă cu unul dintre micii fermieri din Balta Doamnei. Domnul Stelian Ioniță are 71 de ani și cultivă de 40 de ani răsaduri. A moștenit de la părinți această îndeletnicire și încearcă să i-o transmită fiului, pentru a se ocupe mai departe de acest meșteșug.
La poarta domnului Stelian stau rânduite frumos, în cutii speciale, răsaduri de toate felurile. De la roșii, castraveți, ardei –kapia, gras și usturat, varză, vinete, sfeclă roșie, dovlecei, bame, la mirodenii – tarhon, leuștean, busuioc roșu, leuștean, cimbru și chiar câteva crăițe.
De la sămânță la legumă
Semințele folosite le cumpără din sat. Din an în an apar noi soiuri și recunoaște că îi place să experimenteze tot ce e nou pe piață, încercându-le rând pe rând.
Domnul Stelian are în solar răsaduri obținute din semințe atât românești, cât și olandeze și bulgărești . Cumpără tot ce aude prin sat că merge bine și experimentează continuu.
Pe perioada creșterii, răsadurile trebuie stropite, povestește acesta. Nu cu substanțe pentru creștere, ci împotriva dăunătorilor.
Fermierul nostru nu se ocupă doar cu răsadurile. El vinde și legume. Astfel că este ocupat tot anul cu trăbăluitul prin solar.
Dezvăluie că are clienți fideli, care se întorc la el la poartă an de an, pentru a cumpăra răsaduri. Un client care locuiește în Brazi i-a povestit că a făcut o producție spectaculoasă de ardei. S-a lăudat la toți vecinii, încât în anul următor, domnul Stelian s-a trezit la poartă cu zeci de oameni recomandați de client. Fermierul nostru merge pe principiul potrivit căruia atunci când clienții sunt cu adevărat mulțumiți, ei devin ambasadori neplătiți, ceea ce generează încredere și vânzări.
Cât costă răsadurile anul acesta
Primăvara aceasta firul de răsad costă 2 lei. Există însă loc și de negociere, pentru clienții care cumpără mai multe, sau pentru răsadurile mai mici. Sunt mai scumpe față de anul trecut, când prețul mediu era de 1,5 lei.
Momentan, vremea capricioasă a făcut ca vânzările să meargă mai slab, dar odată ce se va încălzi, domnul Stelian este sigur că lucrurile vor merge spre făgașul cel bun. Spune că nu e an în care să rămână cu răsaduri. Vinde totul până la final de sezon.
Cel mai bine se vând răsadurile de roșii, castraveți și ardei kapia și gras. Acestea se termină primele.
Legumicultorul intervievat spune că nu stă doar la poartă. Merge și la târguri cu răsadurile și legumele. Acolo le dă uneori pe mai mulți bani, luând în calcul și costul cu transportul.
Însă, prețul răsadurilor va mai scădea pe măsură ce trece vremea, ne dezvăluie domnul Stelian. Este posibil să ajungă la început de mai la 1,5 lei, deoarece localnicii lasă la preț, pentru a nu rămâne cu ele.
Secretul legumiculturii transmis din tată în fiu, la Balta Doamnei
Secretul legumiculturii este transmis din tată în fiu în zonele cu tradiție, așa cum se întâmplă și la Balta Doamnei. Acesta constă în combinarea metodelor tradiționale de îngrijire, cu o muncă intensă și neîntreruptă în solarii. Domnul Stelian Ioniță spune că se ocupă de sere împreună cu soția și fiul, de dimineața pînă seara. Dar a moștenit de la tatăl său această îndeletnicire. Pe vremuri se muncea în C.A.P.-uri. Acum, fiecare localnic se descurcă în propria gospodărie.
Cât de profitabil este să te ocupi de o seră în ziua de azi
Fermierul intervievat de Observatorul Prahovean recunoaște că încă mai este profitabilă această afacere. Domnul Stelian este sincer și spune că dacă n-ar ieși bani, nu s-ar mai ocupa cu legumicultura. El dezvăluie că își acoperă astfel cheltuielile, dar și timpul.
Solariile de aici sunt încălzite cu lemne, iar o mașină cu lemne de foc ajunge la 2000 de lei. Cum am avut o iarnă destul de rece, domnul Stelian a investit masiv în încălzirea solarului, pentru a putea ieși pe piață cu recolte timpurii, la care se obțin prețuri mai bune. Este la al doilea rând de răsaduri plantate anul acesta în unele din solariile sale.
S-au scumpit toate, se plânge el. De la sămânță, turbă, curent electric, până la folia folosită pentru acoperirea solariilor. Deși e din an în an mai greu, recunoaște că nu s-a gândit niciodată să renunțe la legumicultură.
Există și riscuri pentru deținătorii de solarii
Grindina, vijeliile și zăpada abundentă sunt principalii factori de risc pentru deținătorii de solarii. În urmă cu un an, domnul Stelian își amintește că a venit o grindină puternică. Aceasta i-a distrus folia cu care erau acoperite solariile sale. A crezut că primește vreo despăgubire, dar s-a ales doar cu paguba de câteva mii de lei, spune el. Nu are cultura asigurată. Merge pe mâna Domnului.
Anul acesta, pe domnul Stelian l-a ocolit ghinionul. Observatorul Prahovean scria în luna februarie 2026 că din cauza zăpezii abundente, care în unele zone a format un strat de peste jumătate de metru, peste 10% din suprafața acoperită cu solarii și sere din comuna Balta Doamnei a fost distrusă. Acest lucru s-a tradus prin pierderi de sute de mii de euro.
Domnul Stelian nu mizează însă doar pe vânzările de la poartă. El povestește că s-a înscris și în Programul Tomata, cel care reprezintă un ajutor de minimis pentru legumicultorii români care cultivă în solarii tomate, ardei și alte legume. A depus actele la primărie, apoi a mers la Ploiești, la APIA. A primit astfel 1500 de euro.
