După Teambuilding, ”un nou film românesc cu înjurături” – cum a fost catalogat de pudibonzi – rulează în cinematografe. Nu știu dacă va avea același succes, dar ”Taximetriști” mie mi s-a părut mult mai bun decât cel mai comentat film din ultimii ani. Pentru că are ”substanță” și te pune pe gânduri imediat după genericul de final.
În ultimii ani, cu taximetriștii nu am interacționat decât în trafic, atunci când i-am înjurat (în gând).
Fie pentru că opreau în mijlocul străzii pentru o comandă fie că schimbau benzile ca în jocurile video, fără să se asigure sau să semnalizeze, de parcă ar fi condus bmw-uri ultimul răcnet, nu logan-uri obosite, cu sute de mii de km la bord.
Vizionând filmul ”Taximetriști”, care ar fi trebuit să se numească de fapt ”Taxime(triști)” mi-am schimbat părerea față de acești șoferi, care își câștigă existența cu fiecare kilometru parcurs alături de clienți.
Citește și Cum decurge o cursă în Ploiești cu taximetristul „Gogoașă”, suporterul înfocat al Petrolului – FOTO
Atenție! Din cauza limbajului, filmul nu este recomandat persoanelor cu vârsta sub 15 ani! Știu că în realitate puștii ne dau lecții în materie de înjurături, dar ”Taximetriști” nu este un film de văzut în familie.
Și, ca să depășim odată momentul ”înjurăturilor”, care au transformat și Teambuilding în cel mai controversat film românesc din ultimii ani, apreciez curajul celor implicați în acest proiect de a atribui personajelor limbajul din viața reală.
Pe bune, voi nu înjurați în trafic? Imaginați-vă următoarea scenă din viața reală: în urma unui incident, să zicem o tamponare ușoară, unul dintre șoferii implicați coboară furios din mașină.
Cum ar fi ca în loc să își ”bage” …… să folosească traducerea Margaretei Nistor din filmele copilăriei pentru ”Fuck you!”, adică un politicos ”Du-te naibii!” ?
Nu ”frățioare”, cei mai mulți vor folosi expresiile alea nasoale ”du-te mă în: ….mea sau în ….mă-tii”, cum îi vine prima dată la gură.
Desigur, mai există și alternativa ”pomenirii morților” celui vinovat într-un alt mod decât citește preotul acatistele bunicuțelor la slujba de duminică, dar asta e mai ”soft”. Organul genital masculin rămâne prioritar în impresionarea audienței.
Da, așa se vorbește în viața reală, acesta este limbajul, de ce să nu recunoaștem asta? Toți suntem academicieni și profesori de bune maniere? O p…..!
Nu vreau să vă povestesc filmul, pentru a nu fi ”bulangiu” :), vă spun doar atât: mergeți la cinema să-l vedeți!
De ce? Pentru că este genul de producție care te pune pe gânduri. Așa veți descoperi că taximetriștii ”sunt și ei oameni”, că nu au atât de mulți bani pe cât credem noi și că unii dintre ei suferă din dragoste.
P.S. Când mai mergeți cu taxiul, nu mai stați cu ochii în telefon respingând astfel orice tentativă a șoferului de a intra în dialog cu dumneavoastră. Ascultați-i povestea, chiar dacă nu o să vă servească cu mentosane și apă plată ca ”nenorociții” de la Uber sau Bolt pentru a le da cinci stele pe aplicație. O să vă prindeți de gluma asta doar dacă vizionați filmul.