Județul Prahova este și el, aidoma altor județe, plin de localități cu nume care te fac să te întrebi dacă oare inventivitatea nu este la ea acasă. Nume de orașe, comune și sate care pot fi considerate neobișnuite sau ciudate, fie pentru sonoritatea lor, fie pentru semnificație. Un astfel de exemplu este și Bușteniul, stațiunea de pe Valea Prahovei al cărei nume se duce în istorie la 1790, când apare pentru prima data numele „La Bușteni” și era purtat de locul unde Valea Cerbului curgea în Prahova. Terenul era unul neîngrijit, nelocuit și plin de gropi.
Localnicii din Prahova s-au obișnuit să spună că stau la Băicoi, Adunați, Urlați, Baba Ana, Bătrâni, Sângeru, Puchenii Mari și Mici ori Podenii Noi cu ale sale sate, câteva cu nume amuzante: Nevesteasca, Ghiocel, Valea Dulce, Podu lui Galben. Sau la Bușteni. Astăzi, orașul numără 8,368 de locuitori și este una dintre cele mai căutate stațiuni montane. În trecut, însă, punctul numit „La Buşteni” era doar un teren nelocuit, fiind foarte accidentat și plin de gropi.
Se spune că, până prin veacul al XVIII-lea, pe locul actualului Buşteni nu se afla decât un schit străvechi, săpat în stâncă, zis „Slonul de Piatră”
De altfel, în zonă trebuie să se mai fi aflat şi alte schituri creştine, foste zalmoxiene, căci pe acolo era KOG-A-ION „Capul Magnificului; Capul lui Ion”, muntele sacru al geto-dacilor.
„Slonul de Piatră” era cel mai mare han din zonă, unde se opreau neguţătorii spre a se ospăta, odihni şi a-şi hrăni şi adăpa caii. Se mai spune că, în 1790, punctul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea „La Buşteni”, terenul, nelocuit, fiind foarte accidentat și plin de gropi. E posibil, totuşi, ca toponimul să provină din limba tracă, unde este atestat tribul BISTHONI-lor.
Primele așezări umane în zona Bușteniului datează din epoca bronzului, însă dezvoltarea sa ca stațiune montană începe abia in secolul al XIX-lea
Administrativ, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Buşteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al judeţului Prahova. El ocupa atunci malul drept al râului Prahova şi partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul şi Valea Albă.
Micuţul cătun cunoaşte o dezvoltare explozivă începând cu anul 1846, când demarează lucrările la şoseaua care străbate toată Valea Prahovei, de la Câmpina la Predeal, şi, 30 de ani mai târziu, a căii ferate care unea Ploieştiul de Predeal.
Ambele investiţii au fost gândite de regele Carol I care poate fi considerat ctitorul modern al Buşteniului.
Cum ți se pare subiectul?
