Satul din Prahova unde metrul pătrat de teren se vinde cu un leu

Gresia este satul din Prahova unde, ne spun autoritățile de acolo, metrul pătrat de teren se vinde cu un leu. Satul aparține de comuna Starchiojd, alături de alte cinci așezări rurale. Singura diferență e că la Gresia nu mai locuiește nimeni. Totul a amuțit apăsător în urmă cu doi ani, atunci când ultima bătrână rămasă a plecat să se odihnească, după o viață petrecută între „așa mi-a fost scris” și „poate mâine va fi mai bine”.

Pe harta Prahovei, nu puține sunt așezările care au rămas aproape pustii. La Merdeala, spre exemplu, în comuna Posești, Ion Săraru, azi în vârstă de 72 de ani, este omul care face cât un sat întreg.

Observatorulph.ro i-a spus, anul trecut, povestea. Nea Ion rămâne omul ce nu a vrut să se dea dus din locul în care s-a născut. Aici a trăit o viață, aici vrea să moară. În liniștea asurzitoare și obișnuit cu singurătatea care i-a fost mereu cel mai de încredere tovarăș de drum. Nu are de nici unele, singura sa sursă de hrană fiind animalele pe care le ține pe lângă gospodărie. De utilități nici nu poate fi vorba. Nea Ion nu știe ce înseamnă să ai apă, gaze sau curent electric. Cu toate astea și-a acceptat senin soarta, condamnat fiind o viață la sărăcie și neptință.

Citește și: Nea Ion, singurul locuitor al satului Merdeala din Prahova, are nevoie de ajutorul nostru! A rămas să „stingă lumina” peste locul în care s-a născut

Ajungem și la Bozieni, satul cocoțat pe o ridicătură de deal, ce aparține de comuna Fântânele. Aici își mai duc azi zilele, într-o mută, surdă și apăsătoare singurătate,  Teodora și Alin Catană. Mamă și fiu.  Se încăpățânează să rămână în sat, dorind parcă să țină de urât locului pe care cei mai mulți l-au dat uitării.  Cei doi se gospodăresc așa cum pot și își pun încrederea în Dumnezeu că, cine știe, poate, într-o zi, Bozieni va redeveni satul idilic de altădată.

Citește și: Bozieni. Un sat în Prahova, care se încăpățânează să rămână pe hartă. Doar doi oameni mai locuiesc aici, astăzi

În satul Plăiețu, uitat de timp și acoperit de ape, care aparține de comuna Măneciu, aflăm de la primarul Auraș Dragomir că ultimul locuitor permanent al locului, s-a stins la finele lui 2023.

Bătrâna Elena Ciobanu, singura care mai popula acest loc, s-a dus la 83 de ani, după o viață trăită în singurătate, sărăcie și neputință.

Citește și: În satul prahovean Plăiețu își trăiește neputința, de peste 80 de ani, Elena Ciobanu. A rămas singură, înconjurată doar de ape

Sunt doar câteva exemple de așezări rurale ale Prahovei care abia mai „respiră” azi. Rămase fără oameni, sunt, practic, rămase, fără suflet. Peste tot doar întindere verde și   țipenie de om pe ulițe sau pe la porțile caselor bătrânești.

La Gresia, micul sat care aparține de comuna Starchiojd, primarul Cornel Gârbea, ne zice că din cei 8 locuitori, azi nu a mai rămas niciunul. Toți, vârstnici ai satului, s-au dus unul câte unul. Locul, de o frumusețe aproape ireală, a rămas pustiit. Doar două case se mai încăpățânează să „stea în picioare”, ne spune primarul din Starchiojd. Același care mai ține să precizeze că „nu puțini sunt cei care ar vrea să își cumpere aici un petec de pământ pentru a se bucura de liniște și aer curat”.

La Gresia, edilul ne spune că metrul pătrat de teren se „negociază cu urmașii proprietarilor”. Se pleacă de un leu, însă, „nu avem utilități, nu am avut niciodată în acest sat, ăsta e inconvenientul”. Oamenii au trăit fără curent electric, fără apă curent, fără gaze. În rest, Cel de Sus a dat acestui loc o frumusețe de poveste. Așa cum a dat multor așezări rurale din Prahova, rămase pe hartă, azi, doar cu numele.