Nici campania sau campaniile (?!!!) pentru prezidențiale nu mai sunt ce au fost… Chiar ne doream schimbări profunde într-un sistem politic obosit și majoritar dezgustător, dar ceea ce se întâmplă în ultimele luni este de domeniul circului, nu al schimbării la care nu am încetat să sperăm.
Trăiți în lumea lor paralelă și opulentă, cei din partidele (foste) mari au ajuns vai de capul lor. Se credeau eterni, invincibili, nu prin prisma variațiilor procentuale de la fiecare rundă de alegeri, ci prin prisma combinațiilor politice de după, numite generic alianțe pentru guvernare.
Lideri cu grave probleme de exprimare în limba maternă, lipsiți de personalitare, că doar au fost plantați de un sistem mai puțin vizibil ca să facă frumos după cum li se cântă, au făcut ca de la un ciclu electoral la altul să piardă constant procente. Foarte bine! Unele merită să dispară, la cât rău au făcut și încă mai fac.
Pe acest fond al sancționării ”aceleiași mizerii” au apărut formațiuni noi. Știm legenda, tot oamenii din sistem le-au inventat, însă nici oamenii din sistem nu mai sunt ce au fost sau au fost devorați de lupii tineri, care vin puternic din spate. Au picat generali grei, care până mai ieri decideau cine este liber și cine nu, cine este mânjit și cine e alb ca un crin. S-au luptat între ei cu armele numite partide, unele ruginite și cu lamele ciobite, altele noi, dar vai steaua lor din punct de vedere al eficienței.
Formațiuni noi, care mai de care mai fistichii, mai ”antisistem” sau mai ”suveraniste” au făcut ca lupta politică să fie complet diferită. Mulți trăim gândindu-ne cum e mai bine… să calci în picioare regulile democrației, ale libertății sau să lași la liber să îți zburde toți scelerații ghidați de la est? Îți asumi costuri? Greu de spus, așa că totul s-a rezumat pragmatic la alegerea vestului sau estului. Prin noi înșine e mai greu, pentru că ce era al nostru nu mai e.
Episodul anulării primului tur al prezidențialelor nu va trece așa ușor în conștiința publică. Nu vorbesc despre cei ”treziți în conștiință”. Instituțiile statului sunt datoare cu răspunsuri obligatoriu cu temei constituțional, deși am mari îndoieli că se va întâmpla prea curând să primim astfel de răspunsuri.
Ce a fost… a fost… Dar ce urmeză e top!
Deși cam lung, am considerat acest preambul necesar creionării unui context pe care știu că mulți îl percep. Pe ceilalți nu-i interesează, dar ambele categorii urmează să voteze.
Și uite cum scena politică are acum o temă nouă, una pe care puțini o anticipau… manevra USR. Subiectul Georgescu a pălit, apocalipticul generator de inundații, mesianicul Ponta, a trecut și el pentru moment în plan secund, Crin se îndreaptă către al 11 an de odihnă și relaxare în SPAul social. USR este acum în prim plan.
Te uiți la ei și te întrebi ce și pe cine reprezintă… Or fi niște băieți sau un partid? Știți că populația așteaptă semnale de seriozitate din partea celor care ar urma să conducă destinele.
Așadar, scurt istoric: Legenda spune că, pe fondul nemulțumirii față de PSD, de Ponta, Dragnea, Dăncilă și alte specimene anacronice, niște băieți cu ochii bleu au zămislit o formațiune politică, speranța unui viitor mai bun, o creație care să capitalizeze nemulțumirile față de ”acceași mizerie”, la care PNL a fost folosit temporar, apoi trecut unde îi era locul, lângă PSD.
USR a apărut cu Nicușor Dan pe post de lider. Nu prea era ajutat de carismă, părea să doarmă în front sau nu făcea frumos la comenzi, cert este că l-au scos rapid din scenă. Barna cel antisistem (dar conectat la el, sic!) a urmat, braț la braț cu Cioloș, alt antisistemist care a luptat din interiorul sistemului.
Rateuri pe banda rulantă, acțiuni care au eșuat politic lamentabil, decredibilizând ideea de alternativă politică serioasă. A apărut Drulă, iar USR s-a dus pe… valea procentelor. Intrat la guvernare alături de PNL, ca să ”scape” România de ciuma roșie, USR ajunge rapid în opoziție, cu ”o mână de ajutor” de la șifonierul Iohannis și de la elementele de mobilier din PNL.
După eșecul lui Drulă, USR luase calea REPERului, adică mirosea a target de 2%. Și iată că să găsește soluția salvatoare: Elena Lasconi. Nu sunt în măsură să spun cât este de pregătită pentru leadership real, dar uite că face treabă la finele anului trecut, bagă USR în Parlament cu vreo 12 procente, iar ea ajunge în turul doi la prezidențiale. Se pune că, înainte de a salva România, a salvat Uniunea Salvați România? Păi se cam pune…
Confirmarea că politica e o curvă
Anularea primului tur al prezidențialelor ar fi trebuit să fie acel moment în care politicienii să se trezească realmente în conștiință. Nu râdeți! Pe cei de la USR i-a luat somnul și au visat că revoluționează campaniile electorale. La revedere recunoștință față de Lasconi, de asta și zic că politica se dovedește o curvă, încă o dată.
De ce să pierzi cu demnitate, când poți să te faci de tot rahatul? Și nu pentru că au schimbat macazul, reavându-l în grații politice pe cel pe care l-au mazilit rușinos, ci pentru felul în care s-au comportat cu cea care i-a scos din… știți voi, am zis mai sus.
Despre Nicușor Dan numai de bine. Uite că singur a reușit să recâștige Bucureștiul. Nu degeaba l-au votat cei sătui de frig, conducte sparte, parcuri furate de mafia imobiliară. Deși nu pare, având dezavantajul subiectiv al fizionomiei, omul se pare că face treabă. Până la urmă, e tot ce contează. Dacă aș fi în locul lui Nicușor Dan, aș face USRului ce i-a făcut USRul lui… mă folosesc de pierzătorii de acolo, apoi îi trimit la plimbare.
După cum probabil ați aflat, BEC a decis asează, la sesizarea AUR, că USR nu poate face oficial campanie pentru Nicușor. E drept că doar boul e consecvent în prostie, dar schimbarea de macaz nu presupune automat garanția că nu te apuci să faci altă prostie. Îl vor susține pe Nicușor pe persoană fizică dacă vor. O să râdem, pentru ca asta înseamnă că nu pot să folosească fondurile partidului, iar când vine vorba de dar din buzunar se duce de suflet susținerea :).
Între timp, pe sub radar, așa cum preferă să își justifice eșecurile partidele mari, zboară la firul ierbii niște cetățeni care capitalizează suveranist nemulțumirile unei societăți care s-a săturat de curve politice. Și ce este mai trist, furați de mirajul salvării de venericele vechiului sistem, oamenii nici nu realizează ce cancer vor vota. De venerice te mai tratezi…