O zi încărcată istoric, 23 august, a fost transformată de comuniști în sărbătoare națională dedicată cuplului Ceaușescu.
În 23 august 1939 se semna la Moscova pactul Ribbentrop Molotov care marca istoria europeană şi, prin protocolul secret, afecta direct România, ducând la ruperea Basarabiei din trupul ţării. În 23 august 1944 România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată.
Pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, ;i semnifica’ia zilei de 23 august s-a schimbat. „Insurecția armată antifascistă” a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă.”
Potrivit Știrile TVR, timp de decenii, pâna în 23 august 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
23 august la Ploiești
La Ploiești, defilarea de 23 august avea loc pe Bdul Independenței, de la Gara de sud până la 7 etaje. La acțiunea de propagandă participau muncitori, dar și elevi, care fluturau steaguri, portrete ale Ceaușeștilor și lozinci comuniste. Nimeni dintre cei convocați nu avea voie să lipsească de la manifestări, fiind amenințați cu desfacerea contractului de muncă și chiar închisoarea.
În plus, pe stadioane erau alte manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit, la care elevii, artistii, sportivii sau muncitorii din uzine erau obligati să participe, cu entuziasm, în cinstea cuplului dictatorial.
