Născut la Bătrâni, plecat pe furiș la Cluj fără știrea părinților, cercetat de Securitate ca student pentru că publicase în străinătate, și oprit de primăria Ploieștiului când voia să construiască o clinică, doctorul Alin Scarlat a transformat fiecare obstacol într-o treaptă. Azi, spitalul As Medica din Bucov, ridicat pe un fost teren viran neîngrijit, cu ambulanță primită cadou de la un italian recunoscător, este unul dintre reperele medicinei private prahovene.
Din articol
Cine este medicul Alin Scarlat
În prezent, doctorul Alin Scarlat este un nume cu rezonanță pe piața medicinei românești. Este doctor în științe medicale (Cum Laude – UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca), președinte de onoare al Societății Române de Etnofarmacologie, deținător a trei brevete (Veralin, Etralin, Hepalin), fondator al Spitalului AS Medica Bucov și al Asociației „Sănătate pentru Toți”, și lista poate continua.
De asemenea, este autor sau coautor al mai multor studii și cercetări referitoare la diagnosticarea și tratarea unor boli precum cancerul, ulcerul gastric, boli hepatice sau boli cardiace.
Povestea vieții lui, prea complexă pentru a putea fi cuprinsă într-un singur articol, se leagă de pământurile prahovene la care, indiferent pe unde l-au purtat pașii, s-a întors mereu și mereu, și de unde nu va pleca niciodată.
Dintr-un sat prahovean, la admiterea cu bursă la Facultatea de Medicină din Cluj
„M-am născut la Bătrâni, cu lampă și fără frigider. Și, în clasa a V-a am plecat la Văleni. Și a fost bine pentru că am învățat…”, își începe povestea doctorul Alin Scarlat. „Mi-a plăcut să învăț, mi-a plăcut chimia mult. Asta m-a și dus, cumva, către medicină…”, adaugă el.
A reușit în perioada liceului, să câștige câteva concursuri naționale la chimie, ceea ce i-a adus recunoaștere, atât pentru el, cât și pentru Liceul Nicolae Iorga, din Văleni, unde studia.
„Apoi am plecat la facultate la Cluj”, povestește reputatul medic. I-a plăcut orașul, pe care îl vizitase cu ocazia unei olimpiade naționale care se desfășurase acolo. Și, astfel, deși părinții știau că el merge să dea admitere la Facultatea de Medicină de la București, el s-a dus spre Cluj, acolo unde își dorea să ajungă.
A intrat printre primii, în condițiile în care au fost aproximativ 20 de candidați pe un loc. Asta se întâmpla în 1976. Au fost peste 5.000 de candidați, pe aproximativ 300 de locuri, iar prahoveanul olimpic Alin Scarlat a intrat în primii 50. „Am intrat pe o poziție onorantă. Am avut chiar bursă bună-bună”, spune medicul.
„De aici a început rolul frumos al părinților. Mi-au închiriat un apartament în centrul Clujului, aproape de facultate, mi-au asigurat condiții foarte bune. Pentru că nu am stat la cămin, am putut învăța mult mai bine”, mărturisește doctorul Scarlat.
A descoperit efectul terapeutic al plantelor în anul II de facultate
În anul II de facultate, fiind deja convins de efectul benefic al acestora „Plantele l-au salvat pe bunicul meu dintr-o situație mai mult decât critică, l-au scos din comă…”, studentul Alin Scarlat s-a aplecat spre studiul acestora. „Am vrut să aflu ce este în plantă”, spune el.
Ştia încă din clasa a X-a ce pot face plantele, pentru că atunci asistase la recuperarea aproape miraculoasă a bunicului lui. Așa că l-a cooptat pe cel care îi salvase bunicul și l-a rugat să-i dezvăluie din tainele plantelor. „Mi-a cules chiar o plantă, cu care m-am dus la facultate, la Cluj…”, povestește medicul.
Cu planta respectivă într-o pungă de hârtie, a bătut la ușa catedrei de botanică-farmaceutică. S-a prezentat și a spus că a adus o plantă despre care știe că vindecă ulcerul. „Mă puteți ajuta?”, a fost întrebarea studentului. Și, de aici, a început toată cercetarea… Era vorba de Veronica officinalis, sau „șopârlița”, cum este cunoscută popular.
Astfel, în anul IV de facultate, deja avea primul medicament, după doi ani de cercetări și studii. „Ne-a ieșit medicamentul, Veralin, care a fost pe piață mult timp. Vindeca ulcerul, și îl vindecă și acum dar nu se ocupă nimeni să-l facă”, spune medicul Scarlat.
Citește și: As Medica Bucov își extinde echipa medicală cu Dr. Cristina Cutulab, specialist în chirurgie plastică și reconstructivă
A aflat astfel, ce este în plantă și ce anume poate vindeca. A fost surpriză mare. „O plantă pe care noi o călcăm în picioare…”, spune doctorul. Șopârlița este însă recunoscută de sute de ani pentru efectul ei terapeutic, în urma cercetărilor găsindu-se studii din anii 1500, cu privire la efectul benefic al acestei plante.
„Am publicat în străinătate, am obținut brevet de invenție, ceea ce, ca student, era mare lucru”, mărturisește medicul. Toate cercetările erau publicate într-o revistă de specialitate, Clujul Medical. În același timp, și Journal off Etnopharmacology îi publica cercetările studentului Alin Scarlat.
A avut colaborări cu diverși profesori și cercetători, nume cu greutate la vremea respectivă. La niciun articol profesorii respectivi nu și-au asumat creditele pentru cercetarea studentului Alin Scarlat, deși așa era obiceiul. Mereu era trecut numele profesorului coordonator primul, însă, în aceste cazuri, numele lui, al studentului, era trecut primul. Ceea ce spune multe despre conduita morală a profesorilor care l-au susținut pe student în cercetarea lui. „Asta mi-a dat aripi”, mărturisește medicul.
Succesul lui pe plan internațional a atras atenția Securității
A urmat publicarea cercetării în străinătate, ceea ce i-a adus studentului recunoaștere internațională și multe solicitări de colaborare. Dar această notorietate i-a adus și o parte mai puțin plăcută: a intrat în vizorul Securității care, în vremea comunismului (vorbim de anii 1980) era foarte „atentă” la asemenea „detalii”.
„Prin anul IV sau V m-am trezit la ușă cu un colonel de Securitate. Era ora 1 noaptea…”. A fost luat la o plimbare prin oraș, cu ocazia căreia i-au fost puse o mulțime de întrebări cu privire la activitatea lui. „N-am cedat. N-am semnat nimic”, mărturisește doctorul Scarlat.
Dar vizitele nocturne au continuat o bună bucată de vreme. „Veneau când colonelul, când unul, locotenetul Roșca… Și-mi stricau toată noaptea astfel că, a doua zi, nu eram bun de nimic”. Timp de trei luni de zile s-a întâmplat acest lucru până când studentul Alin Scarlat nu a mai suportat și și-a informat părinții despre situație.
Tatăl a reușit să vorbească atunci cu „șeful cel mare al Securității pe țară, Postelnicu îl chema”. Realizând faptul că, totuși, se întâmplă o nedreptate, acesta s-a deplasat la Cluj și i-a determinat pe cei doi ofițeri să înceteze cu acțiunile întreprinse împotriva studentului, care nu dorea altceva decât să-și continue munca.
În timpul în care era student, facultatea a primit oferte din partea unei delegații din Japonia, pentru transferul lui Alin Scarlat. „Și n-am vrut să plec!”, spune el. Dar, cu toate acestea, a putut să-și continue colaborarea cu străinii. „N-am plecat din țară. Am colaborat în sensul că am publicat”, ține medicul să precizeze.
Cel mai mare câștig a fost faptul că, spre deosebire de alții, Alin Scarlat avea voie să-și cumpere cărți din străinătate, cărți esențiale pentru cercetările lui.
De la stagiatura la Ploiești la refacerea Spitalului Boldești
Imediat după terminarea facultății, medicul Alin Scarlat a prins stagiatura la Ploiești. Fiind șef de promoție, cu media 9,83. „Am avut medie foarte mare. Mi-a fost scăzută de disciplina socialism științific, la care am avut nota 7”, povestește el.
De la facultate a venit la Spitalul Județean din Ploiești și, apoi, a preluat dispensarul din Boldești-Scăeni.
La Scăeni, spune medicul Scarlat, a avansat în „conștiința oamenilor”. A devenit cunoscut în zonă ca „vraciul”, și la el veneau oameni care aveau mari probleme de sănătate. „Vraciul din Scăeni” a reușit, în acea perioadă, să vindece oameni, cu diverse afecțiuni, combinând științific proprietățile curative ale plantelor cu medicamentele.
După Revoluție, în 1990, lucrurile s-au schimbat în țară și, astfel, a putut și el să-și dea rezidențiatul. „Am făcut rezidențiatul la Spitalul Universitar din București, la specialitatea medicină internă. Și, de acolo, lucrurile au mers foarte bine”, a mărturisit doctorul.
După terminarea rezidențiatului, a mai stat o perioadă în București, la secția de cardiologie. Gărzile însă, la Spitalul Universitar, deveniseră peste puterile oricui. „Aveam și 60 de urgențe într-o gardă. Am ajuns, într-așa un hal, încât am leșinat în gardă de epuizare”, mărturisește doctorul. Și, astfel, de la Spitalul Universitar a ajuns la Ploiești, la Spitalul Petrolul, „unde era Cristi Tomescu director”.
În acea perioadă a primit o rugăminte de sprijin pentru refacerea Spitalului Boldești. Fiind legat indisolubil de aceste locuri, nu a putut refuza și, astfel, a început prima mare provocare a vieții lui, refacerea unui spital ajuns într-o stare de paragină.
Spitalul Boldești, refăcut cu ajutorul sponsorizărilor
„Am văzut acolo (la Spitalul Boldești – n.r.), când m-am dus prima dată, ce nu poți uita niciodată în viață ca medic: pacienți imobilizați care stăteau cu ligheane și găleți în pat, între picioare, pentru că din tavan curgea apă”, povestește, cu oroare, medicul Scarlat.
„În 94-96 se întâmpla asta… Și, a trebuit să mă apuc de treabă”, a povestit el. Și-a adunat în jurul lui toți prietenii și le-a solicitat ajutorul. Sprijinul a venit din partea tuturor, dar nu din partea autorităților locale, deși interesul era al lor. „Stăteam cu orele în anticameră la autorități ca să discut ceva, ca să obțin ceva…”, povestește el.
„M-au ajutat cei din zonă: Braziul, Teleajenul, Vega, Rulmentul… și alții. Toți cu sponsorizări. Oameni deosebiți. Unii au cumpărat tablă, alții au venit să repare, să construiască, pentru că nu era nimic în regulă acolo”, a povestit doctorul Scarlat.
Atunci când s-a angajat să refacă spitalul de la Boldești, acesta fiind pe atunci secție exterioară a Spitalului Pediatric, înțelegerea cu managerul, Cristi Tomescu, a fost să stea doi ani. Dacă urma să primească ajutor, stătea în continuare. Dacă nu, avea să plece. „Și a fost bine că am avut această înțelegere pentru că am putut pleca”, povestește el.
Policlinica Ministerului de Interne din Ploiești, dezvoltată tot de medicul Scarlat
„Am început, în perioada în care lucram la refacerea spitalului, să fiu curtat de cei de la Ministerul de Interne, care voiau și ei să facă o policlinică a ministerului...”, spune medicul. Și tot el adaugă pe un ton amuzat: „Am căzut din lac în puț. Am terminat spitalul la Boldești, cu totul, și m-am apucat de policlinică”.
Pe data de 1 februarie 1996 a început, alături de alți colegi medici de excepție, să pună bazele policlinicii MAI din Ploiești. „M-au pus direct medic-șef, mi-au dat gradul de maior, și am luat-o de la capăt”, își amintește doctorul. El mai spune că această policlinică a fost înființată pentru că, pe vremea aceea era ministru George Dănescu (a fost ministru de Interne în perioada 1992-1994, iar în 1996 era șeful Departamentului Ordinii Publice și prim locțiitor al ministrului de Interne – n.r.), „prahovean de-al nostru”.
Noua policlinică urma să fie înființată pe strada Ghimpați, unde era un cămin al școlii de ucenici a Liceului 1 Mai, în apropierea Universității Petrol și Gaze. „Acolo era o clădire complet improprie pentru o unitate sanitară. Tot cu mucegai, tot ploua în ea… Efectiv am luat-o de la capăt”, povestește medicul.
Aici însă lucrurile au mers ceva mai bine decât la spital la Boldești, dar tot cu ajutorul sponsorizărilor s-a realizat cel mai mult. „Pentru că i-am ajutat pe toți fără vreun beneficiu pentru mine, m-au ajutat și ei când am avut nevoie”, mărturisește doctorul Scarlat. Și au reușit să înființeze o unitate medicală bună care, în scurt timp, a ajuns etalon pe țară, spune medicul.
Cele mai performante aparate din Prahova, la clinica din Ploiești
Aici, timp de aproximativ patru ani, toate trupele care plecau în teatrele de operațiuni din lume, treceau pe la Ploiești pentru evaluare, atât înainte de a pleca, cât și după ce reveneau în țară.
Medicul Alin Scarlat reușise să formeze aici, la Ploiești, o echipă foarte bună de specialiști, și, de asemenea, adusese aparatură de ultimă generație pentru a fi folosită în policlinică. Astfel, din 1996 și până în 2011, policlinica ministerului de Interne de la Ploiești a funcționat sub coordonarea medicului prahovean.
„Mi-am făcut meseria, a fost frumos. Am avut primul bronchoscop din județ, primul colonoscop din județ, primul endoscop din județ… la MAI. Toată lumea venea la MAI. Tot aici am avut primul laborator de tehnică dentară automatizat…”, își aduce el aminte.
Pentru că în 2010-2011, în timpul crizei economice, a început să fie „șicanat” de sus, și, când au început reducerile de personal, în loc să taie din personalul TESA, care era excedentar, au vrut să taie din personalul medical auxiliar, doctorul Scarlat a decis să plece pe cont propriu. „Mi-am pus demisia pe masă și am plecat!”, spune el.
Pentru o clinică a doctorului Alin Scarlat, în Ploiești nu a fost loc
Între timp, încă din 2006-2007, încercase să deschidă o clinică privată în Ploiești, cu ajutorul unui fost coleg de facultate, stabilit în Germania. A mers, povestește el, la primarul de atunci al Ploieștiului, căruia i-a expus planurile lui.
Vorbise cu un arhitect, făcuse planurile, avea promisiuni de aparatură de ultimă generație din Germania, și voia de la primărie, în concesiune, aproximativ 5.000 de metri pătrați. Trebuia, pentru a putea primi aparatura, să finalizeze clinica în doi ani de zile. „În toamna lui 2008 trebuia să fie totul gata pentru a putea veni cu aparatele”, povestește el. Nici prin cap nu i-a trecut că nu ar fi reușit să construiască clinica în doi ani.
„Mergeam mereu la primărie. Îmi arătau cei de acolo un teren, pe strada Cosminele, despre care spuneau că urmează să mi-l concesioneze. Era o fostă unitate militară acolo. Degeaba…”
După amânări succesive timp de doi ani de zile, a rămas și fără teren de la primărie, și a pierdut și aparatura, care avea ca termen de livrare toamna anului 2008. „Astfel s-a încheiat proiectul din Ploiești”, spune doctorul Scarlat.
La Bucov, de la un teren viran neamenajat, la ridicarea clinicii As Medica
După experiența nereușită de la Ploiești, comunitatea locală din Bucov, cunoscându-l pe medicul Alin Scarlat, i-a oferit posibilitatea de a deschide o clinică acolo, în comună. „Și așa am ajuns să deschid aici, la Bucov”, spune doctorul Scarlat.
„Mi-a plăcut locul aici, pe care mi l-au dat în concesiune. 3.800 de metri pătrați, aproape de biserică, de Scăeni… e aproape și de Ploiești. Tot voiam să fac ceva…”, povestește medicul. Și așa a început povestea As Medica la Bucov.
La început terenul era neamenajat, practic, o groapă de gunoi ilegală. Aici aduceau deșeuri oamenii zonei și a durat luni de zile să poată fi adus în stare de folosință. „În 2013 am început proiectul. Mai întâi am cărat de aici zeci de camioane cu gunoaie. A fost înfiorător să cureți…”, spune el.
„Au fost ani grei. Am lucrat în paralel la cabinetul din Boldești, aici se construia. Am făcut staționarul întâi, cu vreo 30 de paturi...”, își amintește doctorul Scarlat de începuturile As Medica. În prezent, Spitalul As Medica are o capacitate de 120 de paturi.
Prima ambulanță, cadou de la un italian
La un moment dat, un cunoscut din Italia, i-a trimis în tratament câțiva muncitori români care lucrau la firma lui italienească. „Și i-am vindecat de lucruri aproape imposibile”, povestește doctorul. Astfel, proprietarul firmei din Italia, i-a adus, la prețuri „derizorii”, din fabrica lui, faianță și gresie de top pentru amenajarea noii unități medicale. „Tot el a fost cel care mi-a adus două generatoare de curent, că nu aveam cu ce să le cumpăr…”
Atunci când a fost aproape gata cu spitalul, a primit din partea aceluiași italian, aproape cadou, prima ambulanță care a deservit acest spital, ambulanță care și astăzi își face treaba la Spitalul As Medica de la Bucov. „M-a salvat! Nu puteam să deschid spital fără ambulanță și nici bani să cumpăr una nu aveam”, spune, și acum emoționat, doctorul Scarlat.
„Nu știu cum s-a făcut acest spital, că banca nu avea cum să-mi dea bani să-l fac… că nu aveam cu ce gira”, spune medicul Scarlat privind acum în urmă. Cu ajutorul oamenilor pe care i-a strâns lângă el, cu sprijinul necondiționat al familiei și cu foarte mult ajutor de Sus, Spitalul As Medica a apărut la Bucov, lângă Ploiești.
Medicul Alin Scarlat: „Acest spital trebuia să fie ridicat!”
„Acest spital trebuia să fie ridicat!”, spune, cu convingere, medicul Alin Scarlat. Se miră de unde, și cum, a reușit să adune atât de mulți oameni lângă el. „Marius Țapu, de la Artsani, a fost tot timpul lângă mine. De la Rafinăria 1, Octavian Nan, m-a ajutat cât a putut. Au venit oameni și de aici, din Bucov, cu mâna de lucru… Deci s-a făcut, dar nu prea știu cum!”, spune doctorul, zâmbind.
După ce a dat drumul clinicii în 2016, a urmat, în 2019, spitalul mare. Zi de zi, medicul Alin Scarlat este în spital, lângă pacienții lui, având susținere mare din partea soției și a fiicei sale. Ambele îi stau alături și, împreună, au dezvoltat Spitalul As Medica, aducându-l, în momentul de față, la nivel de reper pe piața serviciilor medicale prahovene.
