Peste 100.000 de prahoveni au rămas fără apă potabilă în decembrie 2025, în urma unei crize care a pus în pericol sănătatea publică. Un răspuns oficial al Ministerului Mediului arată clar că ESZ Prahova este responsabilă pentru situație, însă, la mai bine de o lună de la eveniment, nicio măsură concretă nu a fost luată, iar riscul repetării crizei persistă.
UPDATE: Vezi la finalul articolului dreptul la replică transmis de ESZ Prahova în urma acestui articol.
Din articol
La o lună și jumătate de la izbucnirea crizei, pe fondul reluării furnizării de apă potabilă, „apele s-au calmat” și lumea pare a-și vedea nestingherită de treabă. Ca ecouri generate de această administrare proastă, au fost o demisie pe la Apele Române, o factură redusă pentru prahovenii afectați și… cam atât.
Citește și: Cum s-a ajuns la criza apei din Prahova. Cronologia dezastrului
ESZ Prahova își vede în continuare de treabă, intermediind furnizarea între Apele Române, administratorul Barajului Paltinu, și Hidro Prahova, furnizorul de apă, deși lucrurile ar putea funcționa cel puțin la fel de bine și fără această intermediere.
Traseul apei pe scurt și poziția pe traseu a ESZ Prahova
De la Barajul Paltinu, aflat în patrimoniul Apele Române, apa pleacă spre stația de tratare Voila, deținută de Hidro Prahova, de unde ajunge la consumatorii finali. Unde se află ESZ Prahova în această schemă simplă?
Undeva între Barajul Paltinu și stația de tratare Voila, administrând nu se știe exact ce, transportând apa, nu se știe exact de ce.
În data de 5 decembrie 2025, Observatorul Prahovean a transmis către Ministerul Mediului o solicitare pentru clarificarea coordonării între instituții în situația crizei apei din Prahova, din decembrie 2025.
Răspunsul a venit, conform legii, în termen de 30 de zile lucrătoare, pe data de 20 ianuarie 2026. Dincolo de Ordine citate și Regulamente, se desprinde următoarea situație: responsabilă pentru criza apei din Prahova este ESZ!
Ce spune exact Ministerul Mediului
„Începând cu 2017, Bazinul de apă curată (BAC) din administrarea ESZ Prahova a fost expertizat conform legislației specifice siguranței barajelor, expertul recomandând lucrări de reabilitare, motiv pentru care autorizațiile emise au fost date pentru perioade mai scurte, în condițiile impunerii unei restricții de nivel la care să funcționeze BAC-ul.
Abia în octombrie 2024 a fost supusă avizului CTE ANAR documentația tehnică pentru reabilitarea BAC-ului și conductei de aducțiune. În septembrie 2025 a fost obținut și Avizul CTE MMAP, urmând avizarea interministerială și inițierea unei Hotărâri a Guvernului României.
Facem precizarea că BAC-ul ar fi putut înmagazina o rezervă de apă chiar în condiții de funcționare cu restricții, care să asigure apa pentru minimum 48 de ore, dar ESZ nu a întreprins toate demersurile pentru a crea această rezervă, în condițiile apariției unei situații de urgență în legătură cu alimentarea cu apă potabilă a populației. Incidentul legat de nefuncționarea conductei de aducțiune nu a fost adus la cunoștința MMAP, iar administratorul ei, tot ESZ Prahova, nu a făcut alte demersuri pentru remedierea situației.
În ceea ce privește asigurarea alimentării cu apă a populației, Ordinul comun nr. 2721/2551/2727 din 2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei, stabilește clar, la art. 4, responsabilitatea ESZ Prahova în elaborarea Planului de siguranță a apei (PSA).
Art. 17 menționează autoritățile implicate și atribuțiile acestora în legătură cu PSA. Din cele prezentate anterior reiese că MMAP nu are atribuții de verificare directă a PSA elaborate de producătorii sau operatorii de apă și nici a activității acestora”, se arată în răspunsul transmis redacției noastre de Ministerul mediului Apelor și Pădurilor.
ESZ Prahova, responsabil, dar netras la răspundere
Așa cum reiese din răspunsul transmis de Ministerul Mediului, încă din 2017 ESZ Prahova ar fi trebuit să înceapă lucrările de reabilitare la Bazinul de Apă Curată (BAC). Compania a ignorat însă recomandările specialiștilor.
Mai mult decât atât, BAC-ul ar fi putut asigura rezervă de apă pentru 48 de ore chiar și în condiții de funcționare cu restricții, adică fără să fie executate lucrările de reabilitare. La debutul crizei însă, BAC nu avea rezerve de apă.
Motivul? „ESZ nu a întreprins toate demersurile pentru a crea această rezervă, în condițiile apariției unei situații de urgență în legătură cu alimentarea cu apă potabilă a populației”, așa cum se arată în răspunsul ministerului.
Citește și: Criza apei în Prahova. ESZ o amenință pe ministra Mediului cu procese
În prezent, deși Ministerul Mediului afirmă că ESZ Prahova este principalul vinovat pentru criza apei din Prahova, din decembrie 2025, conducerea companiei este neatinsă, activitatea desfășurându-se ca și până acum. Pe principiul: „Lumea are apă, a uitat deja”. Problema este că defecțiunea tehnică nu a fost remediată și o situație asemănătoare se poate repeta.
Ce este ESZ Prahova și cine o conduce. Directorul încasează aproape 300.000 de lei pe an
Potrivit platformei Termene.ro, ESZ Prahova, înființată în anul 2006, are ca acționar unic Administrația Națională Apele Române, instituție aflată în subordinea Ministerul Mediului.
În anul 2024, ESZ Prahova a înregistrat o cifră de afaceri de peste 55 de milioane de lei și un profit de 11,8 milioane de lei, având un număr mediu de 254 de angajați.
ESZ Prahova este singura companie a Apelor Române organizată în acest mod. În celelalte județe, furnizorul de apă este, de regulă, același operator care gestionează și sistemul de transport și distribuție.
Funcția de șef al Exploatării Zonale Prahova este ocupată de Bogdan Chițescu, numit în septembrie 2022. Acesta a avut anterior o carieră la Transelectrica – Direcția Activități Nereglementate și Administrare Fibră Optică – și un scurt mandat în cadrul Ministerul Fondurilor Europene, ca director adjunct.
Potrivit ultimei declarații de avere, Bogdan Chițescu a realizat venituri salariale de aproape 300.000 de lei pe an, echivalentul a aproximativ 60.000 de euro.
Detalii despre conducerea companiei pot fi citite aici: Cine conduce ESZ Prahova, compania de stat care a lăsat 13 localități din Prahova fără apă
Care este situația actuală a Barajului Paltinu: „…este inevitabilă o intervenție majoră la barajul Paltinu”
Potrivit reprezentanților Ministerului Mediului, în prezent sistemul a revenit la funcționarea normală și, spun ei, nu mai există pe viitor riscul ca populația să rămână fără apă.
„Urmare a intervențiilor tehnice succesive realizate de Administrația Națională „Apele Române”, sistemul a revenit la funcționarea normală a barajului, cu livrarea apei prin priza hidroenergetică a CHE Paltinu, fiind astfel evitat, pe viitor, riscul suspendării alimentării cu apă a populației”, afirmă reprezentanții MMAP.
În momentul de față, coeficientul de umplere în acumularea Paltinu este suficient să asigure necesarul de apă brută pe termen mediu și lung. Cu toate acestea problema nu a fost remediată iar Barajul Paltinu are în continuare nevoie de lucrări.
Citește și: Criza apei în Prahova, retrospectiva unui dezastru care putea fi evitat
„La o lună de la debutul crizei apei în județul Prahova, se poate afirma că sistemul se află într-o stare de normalitate operațională. Această etapă nu reprezintă însă finalul intervențiilor.
Lucrările la barajul Paltinu trebuie să continue, iar atenția se concentrează, în perioada următoare, asupra măsurilor de prevenție: creșterea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare și bazine suplimentare, forarea de puțuri, remedieri ale infrastructurii existente și dezvoltarea de surse alternative de alimentare cu apă.
Pe termen mediu, este inevitabilă o intervenție majoră la barajul Paltinu, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor golirii de fund, precum și alte proceduri necesare pentru utilizarea sigură și sustenabilă a acestei surse de apă pe termen lung”, au mai transmis reprezentanții Ministerului Mediului pentru Observatorul Prahovean.
UPDATE: Drept la replică
„ESZ Prahova clarifică rolul său (operator, nu administrator) și responsabilitățile privind reparațiile capitale la BAC Lunca Mare
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) formulează prezentul drept la replică ca urmare a articolului publicat în Observatorul Prahovean, în care se afirmă (pe baza unui răspuns atribuit Ministerului Mediului) că ESZ Prahova ar fi „responsabilă” pentru criza alimentării cu apă din decembrie 2025 și că „vinovatul” ar fi fost identificat, dar „nimeni sancționat”.
ESZ Prahova susține transparența și informarea corectă a publicului, iar pentru evitarea confuziilor apărute în spațiul public, face următoarele precizări esențiale
ESZ Prahova este operator în baza Contractului de operare, nu administratorul bunurilor din domeniul public
În mod repetat, în spațiul public este amestecată noțiunea de operare cu cea de administrare a bunurilor din domeniul public.
- ESZ Prahova are calitatea de operator, în baza Contractului de operare nr. 3696/12175/2013, desfășurând activități de operare/funcționare conform responsabilităților stabilite contractual. (A se vedea documentele publicate de societate la link-ul: https://eszph.ro/documentele-relevante-privind-situatia-de-la-paltinu-si-informatiile-transmise-catre-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-respectiv-administratiei-nationale-apele-romane )
- Administratorul bunurilor aflate în domeniul public al statului (inclusiv în ceea ce privește lucrările majore de investiții/reparatii capitale) este Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), nu ESZ Prahova. În articol se induce ideea că ESZ ar „administra” bunuri și ar avea atribuții integrale de decizie/investiții ca administrator; această interpretare este eronată și generează concluzii greșite asupra responsabilităților.
2) Reparațiile capitale la BAC Lunca Mare sunt în sarcina ANAR, conform Contractului de operare și constatărilor CA
ESZ Prahova subliniază un aspect-cheie, omis sau prezentat trunchiat în spațiul public:
- BAC Lunca Mare este în administrarea ANAR și este operat de ESZ Prahova în baza Contractului de operare; reparațiile capitale (reabilitări majore/investiții) nu intră în competența ESZ atunci când responsabilitățile sunt stabilite contractual în sarcina administratorului bunului.
Cu alte cuvinte: soluția structurală pentru reducerea riscului de repetare ține de execuția reparațiilor capitale/investițiilor de către administratorul bunurilor – ANAR – cu sprijin instituțional, nu de sancționarea artificială a unor persoane care nu au avut atribuții legale/contractuale pentru astfel de investiții.
3) Clarificări privind „rezerva de apă” și starea BAC Lunca Mare
În articol se preia afirmația că ar fi trebuit să existe o rezervă (inclusiv de „48 de ore”), iar lipsa ei ar fi imputabilă ESZ.
- BAC Lunca Mare este nefuncțional din august 2024, context în care nu putea fi utilizat în scopul de a asigura o rezervă operațională în scenariul de criză.
Aceste elemente sunt relevante deoarece schimbă fundamental concluzia privind „vinovăția”: nu poți imputa „necrearea rezervei” unui operator, în condițiile în care amenajarea necesară era nefuncțională, iar reparația capitală nu era în sarcina lui.
4) „Vinovat identificat, dar nimeni sancționat” – precizare: culpa a fost analizată și NU aparține Directorului General sau Directorului Tehnic
ESZ Prahova respinge etichetările de tip „vinovat identificat” ca fiind concluzii prezentate public fără a reflecta complet situația de fapt și de drept, în condițiile în care Consiliul de Administratie al societatii a constatat că nu se identifică culpă profesională/contractuală care să justifice revocarea Directorului General și a reținut că nu există rațiuni pentru demiterea acestuia.
Așadar, prezentarea publică potrivit căreia ar exista „vinovat” dar „nu e sancționat” omitând concluziile analizei interne și statutarea responsabilităților contractuale/instituționale, distorsionează înțelegerea corectă a cauzelor și a responsabilităților.
5) Poziția ESZ Prahova: prevenția se face prin investiții și măsuri tehnice, nu prin acuzații simplificatoare
ESZ Prahova reafirmă că obiectivul prioritar este siguranța alimentării cu apă și prevenirea repetării unei crize similare. Tocmai de aceea, ESZ:
- susține urgentarea reparațiilor capitale și a investițiilor asumate de administratorul bunurilor (ANAR);
• va continua cooperarea instituțională pentru implementarea soluțiilor tehnice necesare, astfel încât riscul operațional să fie redus real, nu doar discutat mediatic”, este comunicatul integral transmis de ESZ Prahova.
