Construit în anii 1968 – 1971, Palatul Administrativ din Ploiești s-a dorit a fi una dintre cele mai impunătoare clădiri din oraș. Acest lucru s-a realizat prin demolarea totală a unei părți importante din centrul vechi al orașului, dar și prin realizarea unei construcții cu un număr imens de birouri, dar și cu o sală de 500 de locuri. Interesantă este și povestea mozaicului de la intrarea B, dar și din curtea interioară a clădirii.
Construcția Palatului Administrativ din Ploiești a început în 1968. La acea dată, la nivel național, exista o dispoziție cu privire la realizarea, în fiecare reședință de județ, a unor clădiri impunătoare ca dimensiune.
Clădirile urmau să devină sedii ale structurilor administrativ- politice pentru nomenclaturiști.
De altfel, în perioada comunistă, aici își avea biroul prim secretarul de partid, dar și alți activiști ai PCR, dar totodată a fost sediu și al Primăriei Ploiești.
După 1990, până în 2018, aici își aveau sediu trei instituții: Consiliul Județean Prahova – administratorul clădirii, Prefectura Prahova și Primăria Ploiești. Ulterior, din 2018, Primăria Ploiești și-a mutat sediul în fosta clădire a Petrom din Piața Eroilor.
Citește și: Mitul tunelului de sub Palatul Administrativ din Ploiești
Dincolo de mitul legat de tunelul care asigura legătura dintre Palatul Administrativ și Palatul Culturii, clădirea situată în centrul orașului a intrat într-un con de umbră pe motiv că a fost realizată în perioada comunistă.
Inițial clădirea a fost prevăzută cu o sală de 500 de locuri, sală de ședință care a fost modernizată în 2009, când lucrările au inclus realizarea izolărea fonică și consolidarea pereților, dar și dotarea cu sistem de iluminat, instalații de aer condiționat și mobilier nou, capacitatea sălii ajungând la 352 de locuri.
Tot aici regăsim numeroase birouri, o sală de 200 de locuri, dar și o sală pentru ședințele de la etajul I unde își are sediu și Prefectura Prahova.
De precizat este și faptul că, imensa clădire a ocupat, multă vreme primul loc din punct de vedere al suprafeței, dar a fost și prima instituție dotată cu lift din Ploiești.
Mulți s-au grăbit să o eticheteze ca având o „arhitectură pentru a impresiona clasa muncitoare”. Alții susțin cu tărie că realizarea clădirii, după planurile arhitectului Sever Nițu, ar fi respectat întocmai indicațiile de la centru pentru includerea unor detalii din arhitectura tradițională, colțurile clădirii fiind considerate ca fiind replica faimoasei sculpturi a lui Brâncuși, Coloana Infinitului.
Mozaicul care a rezistat mai bine de jumătate de secol
Cele mai puține date sunt însă despre mozaicul exterior care se regăsește la intrarea B, dar și în curtea interioară a Palatului Administrativ.
Lucrare decorativă este atribuită unor artiști printre care se numără Ovidiu Paștina, cel care în 2014 a devenit cetățean de onoare al Ploieștiului. Artistul s-a remarcat și prin colecțiile particulare din muzee din România, Germania, Macedonia, Suedia, Cipru, Elveţia, Danemarca, Olanda sau Israel, dar a obținut și numeroase premii în țară și străinătate.
„În perioada şederii sale în municipiul Ploieşti a realizat mai multe lucrări în mozaic, reprezentative fiind cele de la Şcoala Gimnazială H.M. Berthelot, de pe faţada Colegiului Naţional Ion Luca Caragiale, dar şi mozaicul realizat la Palatul administrativ Ploieşti.
În demersurile sale, a avut colegi cu care a colaborat: Petrică Popovici, Ion Hoieflich, Viorel Mărginean, fost Ministru al culturii şi director al Muzeului de Artă din Bucureşti şi alţii”, precizează Timotei Prahoveanul, Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, articol apărut în 2022, în Lumina.
Potrivit Wikipedia, artistul Vladimir Zamfirescu ar fi realizat, în 1971, compozia mozaicului de la Palatul Administrativ din Ploiești.
Mozaicul poliptic din curtea interioară a Palatului Administrativ îi este atribuit artistului Gheorghe Iacob.
Citește și: Fosta Fabrică Dorobanțul a scăpat la bombardamente, dar a fost ”ucisă” de tranziție
Revenind însă la tema lucrării exterioare de la intrarea B a Palatului Administrativ din Ploiești mulți spun că include și elemente care par copii fidele ale celebrului desen realizat de Leonardo da Vinci, Omul Vitruvian.
Puțini știu însă că, în rând cu stema județului, la distanțe egale, încă se mai pot distinge numele unor întreprinderi de renume ale Prahovei din perioada comunistă.
Astfel, în partea superioară a mozaicului se mai poate descrifa numele Fabricii Dorobanțu, dar și Întreprinderii 24 Ianuarie sau al Institutului Național de Cercetare pentru Utilaj Petrolier IPCUP.
Citește și: Marile fabrici comuniste care au dispărut din Prahova după Revoluția din 1989
Cum ți se pare subiectul?
