În inima Ploieștiului, în clădirea Palatului Culturii, de pe strada Sublocotenent Erou Călin Cătălin, se află una dintre cele mai bogate colecții de carte veche din țară. 560.000 de volume numără rafturile Bibliotecii „Nicolae Iorga”. Aici găsești adevărate comori ale vremurilor: un exemplar scris de Titus Livius și tipărit la Veneția în 1520, „Imperatorum Romanorum a Iulio Caesare ad Heraclium Unsque Numismata Aurea” din 1627, sau „Cazania” din 1643 și „Biblia„ lui Șerban Cantacuzino, apărută la București în anul 1688. Sunt doar câteva dintre cele mai vechi cărți de aici.
Din articol
Pe lângă toate aceste cărți vechi, se adaugă un aparat special, de o valoare incomensurabilă pentru persoanele nevăzătoare: acesta „citește” cu voce tare pentru cei care nu pot vedea literele.
Astfel Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești nu este doar un loc de unde se împrumută cărți, ci un adevărat muzeu viu al scrisului. Observatorul Prahovean a stat de vorbă cu managerul instituției, Mihaela Radu, care ne-a deschis porțile spre povești pe care puțini ploieșteni le cunosc.
Cartea care are mai bine de 500 de ani
Cea mai veche carte străină din colecția bilbiotecii „Nicolae Iorga” se numește Ab Urbe Condita Libri, tipărită la Veneția în 1520, semnată de istoricul latin Titus Livius. Este vorba despre o operă monumentală, gândită de autor ca un elogiu adus gloriei Romei, de la sosirea legendară a lui Enea în Latium și până la moartea lui Drusus, în anul 9 î.Hr. Exemplarul din Veneția secolului al XVI-lea este, spune managerul instituției, „una dintre pietrele prețioase” ale bibliotecii.
O altă bijuterie a Bibliotecii „Nicolae Iorga” ar fi IMPERATORUM ROMANORUM A IULIO CAESARE AD HERACLIUM USQUE NUMISMATA AUREA…,Anvers, 1627, cartea donată de inginerul bibliofil și numismat ploieștean Andrei Debie. Aceasta este a doua carte veche străină, ca vechime, din biblioteca ploieșteană. Este una din edițiile intermediare care au contribuit la crearea cărților de numismatică riguroasă. Tipărită la Antverpiae (Anvers) de Pierre și Jean Bellerius, cartea va cunoaște o a doua ediție, mult mai completă ca descriere a monedelor, care va apărea în 1735, la Amsterdam. Tezaurul prezentat aici a fost dezgropat în Flandra de vest, apoi, prin anii 1611-1615, a fost semnalat, în mod discret, ferit de spaniolii care ocupau Țările-de –Jos. Ajuns sub protecția lui Charles, duce de Croyi-Arshot, tezaurul a fost expus mai târziu într-un muzeu special amenajat. Aici a fost cercetat de doi mari iubitori de obiecte de artă și arheologie: Jacobus Biacus și Joannis Hemelarius.
Cea mai veche carte românească
Dacă vorbim despre cea mai veche carte românească, răspunsul poartă numele lui Varlaam: Cazania, tipărită la Iași în 1643. Scrisă în limba vie a poporului, pentru ca „hiecine să înțeleagă”, Cazania este considerată prima carte de proză artistică tipărită pe teritoriul românesc și cuprinde gravuri originale semnate de meșterul Ilia. Exemplarul păstrat la Ploiești a circulat prin Transilvania și poartă însemnări în română, scrise atât cu litere chirilice, cât și latine, plus o notă în limba maghiară — dovadă a drumului lung pe care l-a parcurs cartea de-a lungul secolelor.
La loc de cinste stă și Biblia lui Șerban Cantacuzino, tipărită la București în 1688, tradusă de frații Radu și Șerban Greceanu și considerată, în cuvintele criticului literar George Călinescu, echivalentul pentru limba română al Bibliei lui Luther pentru limba germană. Cu 938 de pagini, tipar în două culori și o ornamentică rafinată a stemei țării, volumul a fost restaurat la Alba Iulia, alături de Cazania lui Varlaam și de Titus Livius. Cartea, legată în lemn și piele, este una din cele mai valoroase cărți ale bibliotecii „Nicolae Iorga”.
Cea mai veche carte care se poate împrumuta
Daca vorbim strict de o carte pe care o poți consulta în propriul fotoliu, cele mai vechi cărți, conform registrului inventar, sunt „Fata din Zlataust„ autor Ionel Teodoreanu, carte din 1942 și Bătrânul si Marea, a lui Ernest Hemingway, din 1952.
Daca vorbim de o carte care poate fi citita la sectia de lectură (carte in limbă străină), ar fi de mentionat titlul Science et Methode de H. Poincare, publicată la Paris, editura Ernest Flammarion, anul 1909.
Aparatul care „citește” pentru cei care nu văd
Puțini ploieșteni știu că biblioteca oferă un serviciu dedicat persoanelor nevăzătoare: cărți în format audio DAISY, ascultate cu ajutorul unui aparat special, asemănător unui mic player de CD-uri, primit în colaborare cu Fundația „Cartea Călătoare” din Focșani — înființată chiar de un membru nevăzător cu experiență în IT. Aparatul permite reglarea vitezei de redare și reține exact pagina la care a rămas ascultătorul.
Colecția cuprinde aproximativ 85 de CD-uri, mai ales titluri din bibliografia școlară și mari opere ale literaturii universale. Cel mai frumos detaliu: serviciul nu se oprește la ușa bibliotecii. Angajații bibliotecii se deplasează personal la domiciliul persoanelor nevăzătoare, le lasă atât aparatul, cât și CD-urile timp de două săptămâni, apoi le preiau și le înlocuiesc cu titluri noi. „Oamenii s-au obișnuit, unii solicită aparatul, alții vin aici sau trimit pe cineva să îl ia”, povestesc cei de la secția de Mediatecă a bibliotecii.
Cine mai citește astăzi, de fapt?
La începutul anului 2026, biblioteca avea 13.680 de cititori activi, cifră aproape constantă în ultimii ani — undeva între 13.500 și 14.000 de cititori anual, potrivit managerului Mihaela Radu. Iar profilul lor sparge multe clișee: cel mai tânăr cititor înscris are 2-3 ani, venit „după frățiorii mai mari”, în timp ce cel mai vârstnic are 92 de ani. Instituția are cititori fideli, înscriși de peste 75 de ani.
Statistica pe genuri arată un echilibru relativ: 55% femei și 45% bărbați. Iar dincolo de ploieșteni, la Nicolae Iorga vin și studenți din alte colțuri ale țării sau lumii, care studiază la Universitatea Petrol-Gaze, profesori din alte județe, elevi care își petrec vacanțele aici, la bunici, sau pur și simplu călători aflați în trecere prin oraș, în căutare de presă sau legislație.
Cât despre teama că lumea nu mai citește: „Tehnologia ajută, ușurează accesul la informație, dar niciodată nu va înlocui cartea”, spune managerul Mihaela Radu. Beletristica rămâne, de departe, domeniul cel mai căutat.
Din vinil, în format digital
Secția Mediateca a bibliotecii a pornit, cu decenii în urmă, de la o colecție de discuri de vinil și casete audio, inclusiv rarități precum un „fotodisc” de colecție sau înregistrări Electrecord cu Angela Moldovan. Astăzi, aceeași secție arhivează vocile unor mari scriitori care au vizitat instituția – Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu – și găzduiește ateliere de lectură, cenaclul literar, serile de film și întâlnirile cercului Sahaja Yoga.
Peste 80.000 de pagini din fondul de patrimoniu au fost deja scanate, alături de mii de fotografii și cărți poștale vechi, toate accesibile din confortul casei, pe pagina bibliotecii, www.bibliotecaprahova.ro.
Cum poți deveni cititor la Biblioteca „Nicolae Iorga”
Copiii de până-n 14 ani se pot înscrie pentru a obține permis de acces la sectria de împrumut carte pentru copii, pe baza cărții de identitate a unuia dintre părinti sau tutore.
Și în cazul celor trecuți de 14 ani și a adulților, înscrierea pentru sectia de împrumut carte pentru adulți se face tot pe baza prezentării cărții de identitate.
Atenție, dacă ai întârziat cu returnarea cărții de trei ori, ești penalizat. O lună de zile nu ai voie să împrumuți nimic de la niciuna dintre secțiile de împrumut.
„Nicolae Iorga”, o bibliotecă modernă
In biblioteca „Nicolae Iorga” din centrul Ploieștiului găsești calculatoare cu acces gratuit la internet, ai acces gratuit la programul legislativ, la baza de date online, la catalog electronic, scanner performant pentru digitizarea documentelor. Instituția dispune de peste 80.000 de pagini scanate din cartea de patrimoniu, fotografii scanate și prelucrate, care se regasesc deja introduse în baza de date (peste 6500), cărți poștale (4500), plus toată presa veche prahoveană scanată.
Găsești aici 72 de ziare vechi, printre ele poate cel mai vechi „VOCEA PRAHOVEI”- foaie politică, literară şi ştiinţifică, redactor, apoi director, C. Iennescu, Ploieşti, Tipografia Ioan G. Coestacu, an 1875-1877, 1882-1884, 1890-1891, 1894, 1895, 1896-1900.
De asemenea, la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești poți consulta, în peste 2000 de pagini, articolele lui Nicolae Iorga, apărute în Ziarul „Neamul Românesc”, începând din anul 1928 și până în 1940 sau pe cele ale lui Emil Cioran, apărute în ziarul „Vremea”, între anii 1933-1935.
În plus, biblioteca dispune și de un aparat de sterilizat cărțile împrumutate către cititori. Acesta a fost folosit intens în perioada pandemiei de COVID-19. Dispozitivul este util în continuare, pentru ca cei care trec pragul instituției să se bucure de cele mai bune condiții.
Biblioteca prezentă în online
Prietenii bibliotecii „Nicolae Iorga” din Ploiești pot consulta și în mediul online evenimentele găzuite de instituție , dar și noutățile oferite de aceasta.
Suntem prezenti pe Facebook și Youtube, iar pagina bibliotecaprahova.ro este locul unde comunitatea noastră regăsește informații actualizate și elaborate, spune managerul instituției, Mihaela Radu.
Biblioteca, dincolo de cărți
„ Ținem comunitatea aproape, prin toate metodele de promovare a cărții”, susține managerul Bibliotecii. Aceasta povestește că merg în scoli pentru a promova lectura, organizează ateliere de lectură, de citit împreună, de citit cu voce tare, activități de vacanță, ateliere de scriere creative, ateliere de programare, programe de robotică, cursuri AI, ateliere STEAM, cursuri de competențe digitale, învățare prin joacă și multe altele. „Formând gustul de lectură la copii de mici, ei devin cititorii adulți de mâine”, este motto-ul după care se ghidează reprezentanții bibliotecii „Nicolae Iorga” Ploiești.
Pentru adulți „avem programe permanente, ca seara de film, șezătoare, seara de mandale , seara de jocuri, cenaclul literar, ateliere de educație digitală, cursuri de competențe digitale; alfabetizare media; siguranță cibernetică; utilizarea inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi; instalare și utilzarea aplicațiilor pe telefon, creare de adrese de email, creare conturi pentru plata utilităților sau plata online a altor nevoi – bilete tren etc”, mai completează Mihaela Radu.
O invitație pentru ploieșteni
„Cartea este libertate”, spune Mihaela Radu, iar biblioteca pe care o conduce pare hotărâtă să demonstreze exact asta, printr-un amestec de patrimoniu de sute de ani și tehnologie de ultimă generație, de la scannere performante la echipamente destinate persoanelor cu dizabilități.
Pentru cine nu a trecut de mult timp pragul Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga”, poate fi momentul potrivit să redescopere un loc care păstrează, de fapt, întreaga istorie scrisă a Prahovei.
