- Publicitate -

Ana-Maria Surlaru, profesor în Cocorăștii Colț: “Nu e ușor să iei un 10. E vorba de efort, consecvență, determinare și renunțări”

Ana-Maria Surlaru este învățătoare, profesor de educație tehnologică și coordonator de proiecte și programe educative la Școala Gimnazială din comuna Cocorăștii Colț. Părinții i-au influențat semnificativ drumul profesional și au ghidat-o către a deveni un profesor dedicat.

În cadrul interviului, Ana vorbește despre proiectele care au loc în Școala Gimnazială din Cocorăștii Colț, cum arată sistemul educațional din prezent și care este munca din spatele unui 10.

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, la clasă

Ana-Maria, prezintă-te în câteva cuvinte.

“Sunt Ana-Maria Surlaru, învățătoare, profesor de educație tehnologică și coordonator de proiecte și programe educative la Școala Gimnazială, comuna Cocorăștii Colț. Pasiunile mele își au rădăcinile în lumea școlii care, de câteva decenii, interferează cu lumea proprie.

Citește și: Vlad Mateescu, directorul Filarmonicii din Ploiești: “Da. Cu muncă și dăruire, Ploieștiul este pregătit să devină Capitala Tineretului”

Cel mai mult îmi place să citesc, dar mă bucură și schimbul de impresii despre cărți, să mă plimb prin locuri mai mult sau mai puțin cunoscute și, nu cred că exagerez, dacă îmi includ și profesia printre pasiuni.”

Cum ți-ai ales meseria de profesor?

“Primele modele au fost părinții mei, oamenii care m-au influențat cel mai mult, nu doar profesional, ci și spiritual – au fost profesori. Aceasta a fost constanta, indiferent că vârsta mea era de 6, 11, 19 sau 40 de ani. La Universitatea Petrol – Gaze din Ploiești am retrăit, mutatis mutandis, senzația de a mă afla în locul potrivit, ca și în clasele primare.

Citește și: Când îți iei ultimul model de telefon, îți urăști locul de muncă și ești nemulțumit de viață

Am constatat că bucuria de a descoperi și apoi de a mă întreba și mai multe, alături de încrederea dată de aprecierea celor pe care îi admiram, a fost egalată doar de bucuria de a face asta zi de zi, de partea cealaltă a catedrei, teoretic, dar practic, în mijlocul elevilor.

Desigur că aș putea face și altceva, cu mai mult sau mai puțin succes, dar doar pentru o vreme și nu din suflet. Din punct de vedere profesional, fac exact ce mi-am dorit dintotdeauna.”

Care sunt cele mai importante 3 proiecte cu care te mândrești în cariera ta de profesor?

“Pentru mine, unitatea de măsură a reușitei este bucuria, așa că voi «traduce» întrebarea în limbajul meu și voi încerca să aleg, nefiind deloc ușor, cele 3 proiecte care m-au bucurat cel mai mult.

Primul, care a reunit mai multe acțiuni cu continuitate în timp, îl reprezintă promovarea lecturii în rândul elevilor și, în acest sens, împreună cu colegii din școală și prin intermediul parteneriatelor cu instituții precum:

Citește și: Elevii ar putea fi testați obligatoriu pentru consumul de droguri. Le punem și etilotestul?

Casa de Cultură Rurală Cocorăștii Colț, Biblioteca Județeană «Nicolae Iorga», Casa de Cultură «Ion Luca Caragiale» a Municipiului Ploiești, prin vizitele anuale la Târgul Internațional de Carte «Gaudeamus» București, am derulat proiecte dintre care amintesc: «Aproape de Eminescu», «Aproape de Caragiale», «Aproape de Nichita», «Ziua Culturii Naționale», «Ziua Internațională a Cititului Împreună», «Ziua Națională a Lecturii», «Toată Școala Citește», «Cărțile te inspiră!», «Copacul Cărților».

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, copacul cărților

La nivelul clasei, am înființat o mică bibliotecă, iar ulterior, primelor 30 de volume pe care le-am achiziționat la recomandarea copiilor mei, li s-au alăturat alte câteva zeci primite cu titlul de donație. Tot în scopul amintit am propus și implementat la clasa a III-a Curriculum la decizia școlii „Călătorie în Lumea Cărților”, disciplină opțională pe care îmi doresc să o îmbunătățesc pentru anul școlar viitor când, după 5 ani, voi avea din nou clasa a III-a.

Citește și: Maria Bădicioiu, eleva care își înfruntă emoțiile prin scris: “Când scriu simt că mă descarc de toate emoțiile negative

Al doilea proiect, care promovează educația pentru pace, a fost inițiat de domnul profesor de istorie Diea Bogdan, directorul școlii, care este și coautor al unui auxiliar pentru pace creat în colaborare cu cadre didactice din școli prahovene.

Astfel, colaborarea cu Asociația MasterPeace România a condus la realizarea unor activități tot mai diverse la care participă toată populația școlară din unitățile de învățământ din comună, sărbătorind Ziua Internațională a Păcii.

Sub îndrumarea tuturor cadrelor didactice prezente în școală pe 21 septembrie, în fiecare an, preșcolarii și elevii adresează mesaje de pace locuitorilor întregii planete, dar în special celor aflați în zonele de conflict, mesaje exprimate prin cântec, poezie, desen, dans, flashmob, Marșul Păcii etc.

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, Marșul Păcii

Citește și: Marian Dragomir, director Casa de Cultură Ploiești: “Cultura poate juca un rol în vindecarea și dezvoltarea socială”

Al treilea proiect, dar nu cel din urmă, intitulat «Devii student doar dacă citești», a constat în câteva activități desfășurate în ani consecutivi la Universitatea Petrol – Gaze din Ploiești, în timpul cărora elevii au vizitat instituția de învățământ superior și au participat la lecții deosebite de educație fizică, științe ale naturii, arte vizuale și abilități practice, dezvoltare personală, susținute de foștii mei profesori, dar și de studente la Facultatea de Litere și Științe, specializarea Pedagogia Învățământ Primar și Preșcolar.”

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, citește

De ce merită să fie cunoscută Școala Gimnazială din Cocorăștii Colț?

“Consider că școala noastră merită să fie cunoscută deoarece elevii ei sunt implicați în acțiuni frumoase și au astfel posibilitatea de a simți că ei și activitățile lor contează, că li se confirmă încrederea că și ei pot reuși, că și într-o școală mică se învață, mai ales pentru viață.

De asemenea, prin promovarea a ceea ce se întâmplă în școală, poate fi câștigată încrederea comunității că școala investește în educația holistică a elevilor. Desigur, sperăm să dezvoltăm parteneriate cu noi instituții, asociații și organizații care ne-ar putea sprijini în demersurile noastre.”

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, comunitate

Cum ajung ideile profesorilor cu care lucrezi să devină realitate?

“La începutul fiecărui an școlar au loc ședințe de lucru în urma cărora se realizează Graficul activităților extracurriculare și extrașcolare, ținând cont de ceea ce am mai făcut și a avut impact pozitiv, dar și de ceea ce credem că ar îmbunătăți procesul educativ.

Desigur că, pe parcursul anului școlar, colegii vin cu propuneri de noi colaborări și, le alegem, de comun acord, pe cele care se potrivesc nevoilor școlii.”

Care consideri că este cea mai mare problemă din sistemul educațional?

“Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă din sistemul educațional o reprezintă faptul că acesta nu poate oferi, decât în foarte puține cazuri, alternativă la imposibilitatea unor familii de a-și sprijini copiii în primii ani de școlaritate.

Ar fi minunat ca toți elevii să se bucure de câteva ore de atenție din partea unui adult din familie care să îi întâmpine la venirea de la școală, să aibă timp și răbdare să îi asculte, să le valideze emoțiile, să le confere încrederea necesară, să îi ajute să respecte un program individual de studiu.

Citește și: Adela Ancuța, artista care reprezintă cu succes proiectul Ploiești – Capitala Tineretului – VIDEO

Din păcate, sunt mulți elevi, în fiecare școală, mai ales din mediul rural, care au părinți plecați în străinătate sau care provin din familii monoparentale, fie părinții au mulți copii, unii foarte mici, iar timpul alocat celor de vârstă școlară scade drastic, fiind invers proporțional cu numărul de frați mai mici.

În alte situații, ambii părinți lucrează (nici nu ar avea de ales), iar copiii petrec foarte mult timp singuri, nesupravegheați. Și aici nu mă refer neapărat la faptul că acel timp nu este valorificat, ci mai ales la situația tot mai des întâlnită în care copiii se simt și chiar sunt însingurați. La toate acestea se adaugă, în cazul unora, dificultățile financiare, în cazul altora inconstanta implicare a părinților.

În astfel de situații, familia întreagă este în impas și cel mai mult pierd cei mici care vin la școală deloc echilibrați emoțional, de cele mai multe ori cu carențe greu de recuperat. Este clar că familiile aflate în astfel de conjuncturi nefericite nu pot gestiona situația și atunci, o soluție, ar putea fi înscrierea acestor copii într-un program de tipul „Școală după școală”. Dar costurile sunt foarte mari, iar resursele sunt oricum deficitare.”

Ce anume a schimbat pandemia în rândul tinerilor? Dar a elevilor?

“Poate că cele mai bune răspunsuri le-ați putea primi chiar de la ei, de la tineri și de la elevi, dar vă voi prezenta punctul meu de vedere formulat în urma discuțiilor cu propriii copii adolescenți și cu elevii mei mici și mari.

Restricțiile din perioada pandemiei, a căror necesitate nu o contest, au afectat fiecare categorie de vârstă mai mult sau mai puțin. Elevii mai mici au petrecut mai mult timp lângă familie, care pentru ei este foarte importantă, ceea ce a reușit cumva să mai atenueze din efectele negative.

Citește și: Interviu cu un ploieștean plecat la studii în Olanda: “Vicii sunt la tot pasul. Contează ce educație ți-au dat părinții”

Desigur că au fost nevoiți să sisteze frecventarea cursurilor extrașcolare sau să le urmeze în regim online. Cu toate acestea, schimbările majore, mai ales negative, s-au înregistrat în rândul adolescenților și tinerilor care, la această vârstă, au o nevoie stringentă de socializare și nu mă refer la cea prin intermediul rețelelor de social-media. Practic, aceștia au fost separați de covârstnici atunci când aveau cea mai mare nevoie de prezența lor.

Știu că sună brutal, dar nu este o exagerare și, chiar dacă cei mai mulți s-au adaptat, cei care nu au făcut-o și care au experimentat luni în șir sentimentul de abandon, de pierdere a libertății, sunt în număr destul de mare și contează fiecare persoană în parte.”

Cu ce probleme se confruntă un profesor din zilele noastre?

“Desigur că există mai multe aspecte nesatisfăcătoare, dar nu toate devin neapărat probleme, deși, cumulate, mai multe minusuri pe care le-am putea gestiona rezonabil separat, ajung să se transforme în probleme.

Din propria experiență, vă pot spune că o problemă a reprezentat-o formarea continuă, deoarece cursurile presupun niște costuri. Cu timpul, am învățat să caut și am găsit cursuri care mi se potriveau, fie cu o durată mai mică, deci mai ieftine, fie unele gratuite, online.

La debutul pandemiei, lipsa dispozitivelor electronice pe care să le folosească elevii, cât și „vârsta” laptopului personal au constituit o reală problemă, dar, cu ajutorul administrației locale, fiecare sală de clasă a fost dotată cu laptop și videoproiector, iar elevii proveniți din familiile cele mai defavorizate au primit tablete.

Citește și: Mihaela Rus, director Teatrul “Toma Caragiu” Ploiești: “Teatrul se întâmplă acum și aici, cu transfer de emoție de la actori la public”

În câteva luni, prin mai multe proiecte, printre care amintesc «Școala de acasă» derulat de Ministerul Educației, dar și donațiile oferite de Narada, toți elevii au beneficiat de tablete, astfel încât să poată participa la lecțiile online.

O altă problemă tot de natură materială a constituit-o lipsa laborator de informatică. La nivelul școlii, s-au scris două alerte pe platforma educațională Narada, prin care s-au supus atenției posibililor donatori, necesitatea unui astfel de spațiu, cu dotările aferente, pentru învățământul gimnazial, dar și a unor table inteligente destinate elevilor din ciclul primar.

Problema școlii nu a fost ignorată, astfel că, în luna martie, Finastra a dotat școala cu echipamente electronice performante a căror valoare este de peste 10000 de euro:

20 laptopuri, mouse, router, tabla interactivă + videoproiector, sistem audio, pixuri electromagnetice, 4 rollboxes, cable cords, etc). În urma proiectului, copiii noștri beneficiază de un cabinet de informatică modern și de o sală de clasă (clasa I) digitalizată.

Cei 26 de voluntari Finastra, coordonați de doamna Mihaela Mocanu au realizat set-up sălilor menționate, apoi au desfășurat 3 sesiuni de formare pentru elevi, în cadrul programului internațional «Hour of Code», declara, pe pagina de Facebook a instituției, domnul profesor Diea Bogdan, directorul școlii și inițiatorul uneia dintre cele două alerte.

Desigur că putem găsi oricând ceva de remediat, ceva care ne lipsește și care ne-ar permite să ne desfășurăm mai bine activitatea, dar, noi cei din echipa de la Cocorăștii Colț, încercăm să facem lucrurile cât mai bine cu ceea ce avem, fără a pierde din vedere oportunitățile și fără a sta pe loc în lipsa sau în întârzierea acestora.”

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, sistem educațional, digitalizare, finastra

Care sunt viitoarele proiecte pe care le lansează Școala Gimnazială din Cocorăștii Colț?

“De ceva timp ne dorim să organizăm un concurs care să vizeze competența de sensibilizare și exprimare culturală, dar și competențele digitale, precum și cea de exprimare în limba maternă. Până acum, școala noastră a avut doar calitatea de participant, de colaborator, dar nu și de inițiator al unui concurs.”

Este importantă nota 10?

“Iată și o întrebare care ar putea naște controverse… De vreme ce sistemul de notare din învățământul românesc o plasează pe treapta sa cea mai de sus, adesea asociată cu performanța, această notă, ajunge, nu de puține ori, să fie obiectivul care pretinde sacrificii greu de gestionat, în unele situații.

Consider că nota 10 nu este foarte greu de obținut, atunci când reprezintă un fenomen izolat, dar, nu cred că această situație a făcut obiectul întrebării dvs. Dacă ne referim la medii anuale sau chiar medii de absolvire de 10 ori de rezultate la examenele naționale, deja, în spatele acestei note se află un efort susținut, consecvență, determinare, pasiune, dar și renunțări.

Citește și: Manifest pentru educație. Mesajele elevilor din Prahova, scenariul unui scurtmetraj în care joacă actorii de la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploiești

Am citit, an de an, interviurile acordate de elevii de 10 ai județului nostru și m-a emoționat maturitatea acestor copii deoarece nu este ușor să fii un elev de nota 10, un părinte de nota 10, un profesor de nota 10, un om de nota 10, iar noi vorbim, să nu uităm, despre copii și adolescenți…”

Cel mai mare vis al oricărui profesor?

“De cele mai multe ori am o oarecare reținere atunci când am de-a face cu superlativul absolut, dar dacă mă întrebați despre cel mai mare vis al meu, în ceea ce privește profesia, vă pot spune, fără să ezit, că mi-aș dori să pot să reduc la minimum timpul alocat întocmirii multitudinii diverse de documente.

Nu pentru a folosi acel timp în interes personal, ci pentru a-l dedica organizării și desfășurării lecțiilor și a altor activități educative, așa cum mi se pare firesc.”

Digitalizare sau nu? Explică.

“Dacă aș lua în calcul accesarea facilă a documentelor existente în format electronic, crearea unora noi prin actualizarea celor existente, colectarea, stocarea și prelucrarea unor date pentru realizarea și interpretarea unor situații statistice, comunicarea eficientă între instituții și alte avantaje ale digitalizării, poate că aceasta m-ar aduce mai aproape de visul despre care vorbeam anterior.

Dar, până la finalizarea celei de-a doua etape a transformării digitale, probabil că va mai trece multă vreme, având în vedere că ne aflăm abia în fazele incipiente ale procesului de digitizare.”

La final, lasă un mesaj pentru cititorii ziarului Observatorului Prahovean.

“Îmi place acest cuvânt: „cititori”…

Cândva, „școală” însemna „timp liber”. Mai târziu, termenul a căpătat înțelesul de „locul în care era petrecut timpul liber”, iau ulterior „locul de lectură”, în toate cazurile desemnând ceva plăcut, care conferă bogăție sufletului.

Poate că astăzi, bucuria nu mai este prezentă cât/cum ar fi firesc, dar școala rămâne, pentru cei mai mulți, singura șansă reală la o viață mai bună, iar în cazurile fericite, o șansă în plus către o viață împlinită, trăită cu sens.”

Citește și: Gelu Hanganu, unul dintre cei mai îndrăgiți profesori din Prahova: “Păcatul nostru este că noi nu discutăm cu elevii, ci cu proiecția lor în viitor”

Ana Maria Surlaru, Cocorăștii Milsii, Școala Gimnazială, interviu, învățătoare, profesor, educație tehnologică, nota 10, proiecte școala gimnazială, școală

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0785 075 112, pe WhatsApp sau Signal.

Urmărește știrile Observatorul Prahovean și pe Google News!

Sondaj

Ce măsuri ar trebui luate de Primăria Ploiești la Halele Centrale?

- Publicitate -

Articole asemănătoare

Adela Ancuța, artista care reprezintă cu succes proiectul Ploiești – Capitala Tineretului – VIDEO

Adela Ancuța are 27 de ani, este profesoară de vioară la Colegiul de Artă “Carmen Sylva” din Ploiești și artist la Teatrul Ancuța. De...

Interviu cu Florin Bordei, ploieșteanul care ține ateliere pentru copii cu ajutorul pieselor de lego

Florin Bordei este ploieștean, are 43 de ani, iar pasiunea pentru jocurile lego l-a inspirat să creeze ateliere de inginerie pentru copii. În cadrul...
- Publicitate -

Video Observatorul Prahovean

- Publicitate -

Ultimele știri

Coșmarul ploieștenilor de la bloc: La ce facturi de curent să mă aştept dacă voi încălzi apartamentul cu calorifere electrice, echipă Dumitrescu-Volosevici?

Maria Popa, unul din locatarii celor peste 50.000 de apartamente rămase fără apă caldă la 1 august, a încercat să facă un calcul estimativ...

Atacul primarului Volosevici asupra presei locale și criza apei calde. Conferință Prahova în Acțiune Ploiești [LIVE VIDEO]

Alexandru Ștefan, consilier local al Partidului Prahova în Acțiune, susține vineri dimineață o conferință de presă transmisă în direct de Observatorul Prahovean. Printre temele abordate,...

UPDATE: Incendiu violent la o casă din Ariceștii Rahtivani. Intervin cinci echipaje de pompieri

Un incendiu violent a izbucnit vineri dimineață în jurul orei 10.20 la o casă din localitatea prahoveană Ariceștii Rahtivani. UPDATE: Flăcările au cuprins mai multe...

Prostata mărită poate fi tratată prin operație minim invazivă – VIDEO

Intervenția chirurgicală HOLEP reprezintă un tratament minim invaziv pentru prostata mărită. HOLEP este recomandată pentru bărbații de orice vârstă, care se confruntă cu o...

Actorul Marius Manole, factură uriașă la curent: „Eu cred ca plătesc pentru Casa Poporului”

Actorul Marius Manole a postat, pe Facebook, factura uriașă la curent. „Eu cred că plătesc pentru Casa Poporului”. Actorul Marius Manole a publicat, pe pagina...
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Parteneri

- Publicitate -