În doar două zile, 750 de oameni din localitățile afectate de criza apei potabile au semnat o petiție prin care cer ca cei care se fac vinovați de situație să răspundă. „Avem nevoie de minimum 1.000 de semnături pentru ca această petiție să conteze real în relația cu autoritățile și să poată fi invocată oficial ca presiune publică legitimă. Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu este o problemă izolată, nu este un …incident. Este rezultatul unor decizii și al lipsei de responsabilitate”, transmit inițiatorii.
Criza apei potabile, declanşată în Prahova în 28 noiembrie, a afectat peste o sută de mii de oameni, cinci spitale, agenţi economici şi instituţii.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Prahova a ridicat, vineri, 12 decembrie, restricțiile privind consumul apei în municipiul Câmpina și alte localități afectate de criza de la barajul Paltinu.
Citește și: Au venit rezultatele DSP Prahova. Apa, la Câmpina, este potabilă
Chiar dacă apa a fost declarată conformă, sute de oameni, mai ales în contextul în care, după sărbători, aceasta s-ar putea raționaliza, au semnat o petiție prin care cer ca responsabilii de situație să plătească.
Redăm integral textul petiției care a adunat, până la această oră, 750 de semnături.
„Noi, semnatarii acestei petiții, considerăm inacceptabil faptul că peste 130.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă timp de șapte-opt zile, iar de mai bine de zece zile nu au acces la apă potabilă, ceea ce compromite condițiile minime de trai și pune în pericol sănătatea publică. Situația a afectat școli, spitale, cămine pentru vârstnici și centrala OMV Petrom Brazi, o instalație critică pentru sistemul energetic național.
Criza nu a fost un simplu accident. A fost un eșec sistemic al instituțiilor responsabile de gestionarea și distribuirea resursei de apă, precum și de monitorizarea riscurilor asociate acestei activități.
Pentru restabilirea încrederii publice și prevenirea unor situații similare, cerem:
- Evaluarea conducerii operatorului ESZ /Hidro Prahova și aplicarea măsurilor administrative necesare;
- Audit independent al Consiliului de Administrație ESZ Prahova;-
- Clarificarea responsabilităților la nivelul Consiliului Județean și al Instituției Prefectului și aplicarea sancțiunilor disciplinare unde se constată neglijență;-
- Publicarea documentelor tehnice ANAR privind riscurile gestionării apei brute;-
- Verificarea modului în care primăriile au activat planurile de urgență și sancționarea neglijenței conform legii;-
- Publicarea unui raport complet privind gestionarea riscurilor de către instituțiile din subordinea Ministerului Mediului.
- Evaluarea completă a conducerii operatorului de apă (ESZ Prahova / Hidro Prahova)
Operatorul avea obligația să prevină o situație previzibilă:
- să pregătească rezerve tampon de apă
- să aibă planuri de continuitate,
- să monitorizeze turbiditatea,
- să avertizeze autoritățile și populația asupra riscului de întrerupere.
Incapacitatea de a reacționa la timp și absența totală a unui plan de avarie reprezintă un eșec managerial grav. Solicităm o evaluare completă, cu aplicarea măsurilor administrative necesare, inclusiv schimbarea conducerii, în funcție de concluziile anchetei.
- Audit și revocarea Consiliului de Administrație al operatorului, dacă auditul confirmă deficiențe
CA are responsabilitatea de a supraveghea operatorul și de a se asigura că acesta:
- respectă obligațiile contractuale,
- dispune de planuri de urgență,
- menține rezervele necesare,
- comunică riscurile în timp util.
Faptul că populația, instituțiile publice și companiile private din zonă au rămas fără apă potabilă, zile întregi, dovedește lipsă de control și pregătire. Solicităm, dacă auditul confirmă deficiențe, revocarea membrilor CA și numirea unei conduceri profesioniste.
- Asumarea responsabilității de către Consiliul Județean Prahova și Prefectura Prahova.
Citește și: Criza apei se poate repeta după 1 ianuarie. Reacția autorităților
În calitate de acționar majoritar al operatorului, CJ avea obligația să verifice:
- investițiile planificate,
- existența rezervei tampon,
- capacitatea stației Voila de a face față riscurilor tehnice,
- planurile de continuitate pentru situații de criză.
Prefectura, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, avea obligația să:
- coordoneze planurile de gestionare a situațiilor de urgență,
- se asigure că autoritățile locale au activat procedurile necesare.
Solicităm o analiză instituțională completă și aplicarea sancțiunilor administrative corespunzătoare, inclusiv schimbări de personal, unde se confirmă neglijență.
- Responsabilitatea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR)
ANAR gestionează sursa de apă și lucrările la baraj. Instituția trebuia să:
- anticipeze creșterea turbidității în timpul lucrărilor, ținând cont inclusiv de prognozele meteorologice;
- coordoneze cu operatorul modul de gestionare a apei brute;
- avertizeze autoritățile locale și centrale asupra riscurilor;
- asigure o comunicare clară privind impactul lucrărilor asupra calității apei.
Cerem publicarea tuturor documentelor tehnice și a deciziilor luate în perioada premergătoare crizei.
- Responsabilitatea primarilor localităților afectate
Primăriile au obligația să:
- activeze procedurile locale de urgență,
- asigure informarea cetățenilor,
- solicite surse alternative în cazul întreruperilor de apă.
Lipsa reacției adecvate în multe localități arată o neîndeplinire sau o neglijare a atribuțiilor. Cerem verificarea punctuală a modului în care aceste obligații au fost îndeplinite și aplicarea măsurilor administrative prevăzute de lege acolo unde se constată neglijență.
- Investigație urgentă a ANRSC
ANRSC trebuie să investigheze:
- nerespectarea indicatorilor de continuitate,
- lipsa planurilor alternative ale operatorului,
- comunicarea deficitară între instituții.
Raportul trebuie să fie public.
- Reorganizarea completă a operatorului de apă
Eșecul operațional major arată necesitatea unei reorganizări profunde.
Solicităm:
- evaluarea structurilor interne,
- întărirea procedurilor de gestionare a riscurilor,-
- profesionalizarea conducerii,-
- măsuri structurale pe baza concluziilor anchetelor.
- Responsabilitatea Ministerului Mediului
Ministerul coordonează instituțiile responsabile de sursa de apă și trebuie să asigure:
- monitorizarea corectă a riscurilor;
- coordonarea interinstituțională;
- comunicarea publică corectă.
Solicităm ministrului Mediului publicarea unui raport complet privind modul în care instituțiile din subordine au gestionat riscurile și totodată solicităm asumarea responsabilității la nivelul conducerii ministerului, inclusiv măsuri de schimbare a acesteia, dacă se confirmă deficiențe grave.
Subsemnații semnatari solicităm:
- asumarea răspunderii de către cei responsabili de criza apei din județele Prahova și Dâmbovița,
- sancționarea celor vinovați,
- reorganizarea, pe baze de eficiență și competență, a entităților implicate în gestionarea și distribuirea resursei de apă, precum și
- explicații publice neîntârziate asupra cauzelor incidentului, a responsabilităților angrenate și a măsurilor avute în vedere pentru evitarea repetării, în viitor, a unei astfel de crize.
Prahova și Dâmbovița au nevoie de un serviciu de apă sigur și funcțional, nu de instituții finanțate din bani publici care își ignoră responsabilitățile față de cetățeni”, se arată în textul petiției.
