Pe 15 ianuarie se sărbătorește în România, Ziua Culturii Naționale, dată aleasă și pentru celebrarea lui Mihai Eminescu. Poetul național al românilor s-a născut la 15 ianuarie 1850. În fiecare an, de ziua Culturii se organizează manifestări în toată țara.
În acest an, Ministerul Culturii finanțează un număr de 23 de proiecte și acțiuni culturale, pentru care a fost alocată suma de 500.000 lei.
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu a declarat că „Avem o datorie sacră. Aceea de a ne onora personalitățile, operele de artă și patrimoniul național.
Îi încurajez pe români, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici, să continue să își respecte istoria, identitatea națională și tradițiile, pentru că acestea reprezintă singura carte de vizită care nu își va pierde nicicând valoarea. La mulți ani!”.
Programul include și proiecția a două filme care prezintă istoria Teatrului Național din Chișinău și pe cea a Operei Naționale București (ambele instituții aflându-se în an centenar), un recital de poezii ale lui Mihai Eminescu și un concert al Orchestrei ONB.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte
A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.
Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ”Junimii”, scria în studiul „Eminescu şi poeziile lui”, publicat în 1989: ”Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”.
În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu afirma: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, potrivit volumului „Viaţa lui Mihai Eminescu”, Editura pentru Literatură, 1964.
Critic literar şi eminescolog, Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota, potrivit Agerpres, despre poetul naţional: „Căutător de absolut în viaţă, în gândire şi creaţie, Eminescu s-a desfăşurat cu cele mai înalte registre ale cunoaşterii, compensând gravele imperfecţiuni ale realului prin care se simţea închis de necesitate.
