Sute de accidente au loc, în fiecare an, pe Drumul Naţional 1B, în special pe tronsonul cuprins între localităţile Bucov şi Albeşti Paleologu. Dar eforturile autorităţilor locale pentru a rezolva problema „drumului morţii” sunt blocate undeva la nivel înalt.
Drumul Naţional B este cunscut în judeţul nostru drept una dintre cele mai pericuoase şosele. Zeci de persoane şi-au pierdut viaţa, în ultimii ani, pe tronsonul cuprins între localităţile Bucov şi Valea Călugărescă. La sfârşitul anului 2007, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a avut intenţia de a rezolva problemele de trafic de aici. „La sfârşitul anului 2007, începutul anului 2008, la noi în localitate a venit o societate de proiectări din Bucureşti, trimisă de Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. Eram contactaţi pentru a face un proiect de amenajare a unor sensuri giratorii pe DN 1B, tronsonul cuprins între Bucov şi Albeşti Paleologu. De asemenea, conform proiectului, ar fi trebuit instalate şi separatoare de sens din beton, în special în zonele unde sunt foarte multe accidente”, ne-a declarat Ion Savu, primarul comunei Bucov.Atât autorităţile locale cât şi oamenii au răsuflat uşuraţi când au auzit de iniţiativa venită de la Bucureşti. „Avem satul Chiţorani, unde locuiesc peste 1.500 de persoane care nu au nicio posibilitate să vireze spre casă din Drumul Naţional. Singura variantă este o ocolire de câţiva kilometri, până în Valea Călugărească sau în Albeşti. Atunci când au venit domnii de la firma respectivă, trimişi de CNADR, ne-am bucurat foarte mult pentru faptul că, în sfârşit s-a găsit o soluţie şi pentru această problemă. Pe porţiunea de drum dintre Bucov şi Chiţorani, cel puţin, au fost sute de accidente în care şi-au pierdut viaţa zeci de oameni”, ne-a mărturisit primarul comunei Bucov. Proiectul urma să se realizeze din fonduri europene deoarece, în felul acesta, nimeni nu trebuia să suporte costurile de execuţie. Chiar şi aşa, anii au trecut iar de la Bucureşti nu s-a mai auzit nimic de această investiţie vitală pentru locuitorii din zonă şi nu numai. „Am crezut că, în felul acesta, se rezolvă problema pierderii de vieţi omeneşti. Plus că, potrivit proiectului, toată lucrarea urma să se realizeze din fonduri europene. Era o uşurare şi pentru noi, ca buget local, şi pentru ei, ca buget naţional. Numai că, din 2009, când am auzit că proiectul a ajuns la avizat, nu s-a mai realizat nimic. Suntem la finalul lui 2011 şi nu s-a mai auzit nimic de acest proiect. Am înţeles că se discută la nivel înalt, dar atât”, susţine Iona Sa
Cum ți se pare subiectul?
