Din articol
Pentru Educație, 2025 a fost anul în care cuvântul la ordinea zilei a fost austeritate. De la mărirea normei didactice pentru profesori, la reducerea valorii plății cu ora, comasări de școli, tăieri de burse, eliminarea stimulentelor financiare pentru olimpicii de excelență, tot ce s-a întâmplat în acest an nu a făcut altceva decât să zguduie din temelii tagma profesorilor care, nemulțumiți de felul în care au fost tratați au ieșit în stradă cerând demisa ministrului Daniel David. O demisie care a venit, pe 22 decembrie, după un an de mandat, și care a fost catalogată de către dascăli drept „o decizie așteptată ca aerul după o lecție predată prost și cu aroganță”.
În anul care se încheie în câteva zile, educaţia a fost una dintre primele domenii sacrificate pentru menţinerea echilibrului bugetar, potrivit guvernanților. Asta, deși toate tăierile și așa zisele reforme nu au însemnat, în final, decât o economie de 0.02% din PIB-ul României.
După un ministru, Ligia Deca, cea care a acordat burse de„ merit” elevilor cu medii de 2,3 și 4, printr-o gafă de proporții, la conducerea Ministerului a venit Daniel David, omul care a dat peste cap un întreg sistem și așa șubrezit din cauza lipsei de viziune și coerență.
Prin Legea 141/ 2025, cunoscută drept Legea Bolojan, ex ministrul David a generat haos în învățământ
Mandatul său a fost marcat de controverse legate de reformele propuse și de măsurile de austeritate bugetară, cum ar fi tăierea anumitor burse pentru elevi și studenți, creșterea normei didactice pentru profesori și modificări la structura claselor.
Toate decizii care au bulversat mediul educațional și au stârnit critici din partea profesorilor, care au ieșit în stradă cerându-i demisia. În mandatul său, Daniel David a mărit norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar, a dispus creșterea numărului maxim de elevi în clase, desființarea burselor de performanță și reziliență introduse prin lege în 2023, reducerea burselor de merit, plafonarea fondului alocat burselor universitare la 10% din salariul minim net/lună/student.
Numărul de clase în regim simultan a crescut pe fondul aplicării „Legii Bolojan”, asta în contraducție cu declarațiile premierului potrivit cărora „trebuie luate măsuri pentru ca acele clase care sunt simultane să nu mai existe”.
În Prahova, în 2025, 29 de unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică, scopul fiind acela de economie bugetară. Cele mai multe instituții comasate au fost grădinițele, care au fost alipite structurilor de învățământ mai mari. În județ au fost, însă, și școli gimnaziale, dar și un liceu care a fost absorbit prin „Legea Bolojan”. Sunt dorectori care au rămas fără post, fiind nevoiți să păstreze doar statutul de profesor.
Profesorii au ieșit în stradă și au cerut demisia ministrului
Pe 1 august 2025, liderul FSLI ( Federația Sindicatelor Libere din Învățământ), Simion Hăncescu, anunța că școala nu va începe pe 8 septembrie. Nemulțumiți de adoptarea legii Bolojan, în prima zi, aproximativ 30.000 de profesori, în loc să fie la catedră, au fost în stradă, mai exact în fața Ministerului Educației, unde și-au strigat nemulțumirile. Anul școlar a început cu lipsa festivităților clasice, în foarte multe școli, în semn de protest față de măsurile de austeritate care au lovit în profesori.
Daniel David transmitea, în luna iulie, chiar la mitigul profesorilor, că trebuie „strânsă cureaua”, că nu sunt bani pentru salarii și burse până la sfârșitul anului, dar caută soluții. Profesorii au continuat să reclame subfinanțarea din educație, avertizând că reformele reale promise de autorităţi au rămas pe hârtie.
Potrivit OCDE, un elev din trei nu termină liceul. Abandonul începe din clasele primare
Tot în 2025 a mai venit o „palmă” pe obrazul învățământului românesc. Potrivit unui raport privind Educația al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), 16% dintre copiii români cu vârste între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală.
Dintre adolescenții cu vârste între 15 și 19 ani, 32% au renunțat la studii. Așadar, un elev din trei nu termină liceul. Neajunsurile școlii românești se reflectă și în Prahova, unde abandonul începe de la clasele primare. Numai în anul școlar anterior, 495 de elevi au lăsat locurile goale în bănci înainte să ajungă la liceu. 92 dintre ei nu au reușit nici măcar să termine clasa a IV-a.
Deși, în luna septembrie 2025, câștigul salarial mediu net din învățământ a fost de 5.657 de lei, lipsa măsurilor de sprijin pentru copii și adolescenți a făcut ca abandonul școlar să fie în continuare un fenomen greu de stopat.
Atât în urban, cât și rural, în școlile din Prahova, spre exemplu, abandonul începe din clasele primare. Sute de elevi au renunțat la școală pe parcurs și nu au reușit să termine liceul sau o profesională, fiindcă nu înțeleg la ce le folosește educația.
La coada Europei din punct de vedere al investițiilor în educație
Din păcate, tot în 2025, România s-a aflat pe ultimul loc în Europa la investițiile în Educație, potrivit raportului „Education at a Glance 2025” al OCDE, publicat pe 9 septembrie anul acesta.
Suntem codași din punct de vedere al cheltuielilor per elev/student în învățământ, în rândul statelor membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Doar 6.069 de dolari se alocă, anual, per elev și student, cea mai mică sumă din Europa, și mai puțin de jumătate din media OCDE, care se ridică la circa 12.500 de dolari pe an.
