Copii care merg la școală ca la „serviciu”, asta, deși, în foarte multe zile, programul unui elev, de-a VIII-a spre exemplu, este mai încărcat decât al unui adult. Adolescenți care ajung deja să fie obosiți, anxioși și frustrați, asta pentru că simt că „nu le mai ajunge ziua”.  Șapte, chiar opt ore petrecute în clasă, pregătiri suplimentare pentru Evaluarea Națională, făcute atât cu profesorii din școală, cât și în particular, iar seara, pregătirea temelor pentru a doua zi. Un fenomen de „încărcare” al elevului, cauzat de un sistem educațional ce nu ține cont de nevoile reale ale copiilor și îi suprasolicită până la abuz și refuz.

Am intrat în a doua săptămână de cursuri și văd adolescenți deja obosiți. Mă refer aici la acei copii care iau școala în serios și nu o consideră doar un loc unde mergi pentru a-ți etala ținutele, a te pune la curent cu ultimele bârfe, ori un loc unde știi că trebuie să mergi fiindcă e obligatoriu, iar statul îți dă o alocație pentru că te vrea „școlit”.

Un elev de-a opta începe orele la 8.00 și le mai încheie de-abia la 15.00, chiar 16.00. Într-o zi de marți, spre exemplu, în orar se regăsesc educația financiară, matematica, geografia, fizica, informatica, o limbă străină și o oră de română, pregătire extra în școală pentru examenul național.

De la ora 16.00 „intră în pâine” cu ceea ce înseamnă pregătirea în particular. Română și matematică, materiile de examen ale E.N. Revine acasă, apucă să mănânce ceva și trebuie pregătite temele pentru a doua zi. Când orarul este la fel de stufos, cu alte șapte ore și profesori cu ale lor pretenții și exigențe, care adesea au impresia că obiectul lor este cel mai important și nu e loc de „lasă-mă să te las”, ba, din contra, „vă arăt eu vouă”.

Citește și: Cine primește bursa de reziliență. În școlile de top, aceasta va fi aproape inexistentă

Parcă un adolescent, azi, nici nu mai are timp să fie liber. Să respire și să se bucure de orice detaliu mărunt. Să înțeleagă că și dacă greșește la un examen sau în orice alt capitol al vieții, nimeni nu „îi ia capul”. Toate se aranjează într-un fel sau altul.

Puștiul/ puștoaica de 14, 15 ani e mai mereu contra cronometru, știind că după șapte ore în bancă, programul lui/ei nu s-a încheiat. O ia de la capăt cu pregătiri și teme multe și grele pentru a doua zi. „Tocește” fiindcă trebuie, nu fiindcă îi place procesul învățării, musai.

Nu are la ce să renunțe pentru a avea un program la lejer, asta dacă vrea să prindă un loc într-un liceu bun. Așa i se transmite, asta informație o ia „de bună”.

Citește și: Mihai Ioan, tânărul ploieștean care a uimit China la concursul internațional de proiecte științifice

Ar mai merge el, adolescentul cocoșat de ghiozdanul de 8,9 kg și stresat de ceea ce înseamnă cotidian, și la un curs care să îl relaxeze. O pictură, un sport, o muzică, un desen. Un hobby. Ceva pentru suflet. Dar când? Ceasul nu se învârte în favoarea lui și nu e timp de„ mofturi”. „Tona de informație” ce trebuie asimilată nu mai lasă timp și de recreere, într-un mediu în care de mici sunt formați într-un mediu concurențial.  Și în care calificativele și notele sunt cele care dau plus valoare. Nu se pune prea mare accent pe trup și minte sănătoasă, esențiale pentru buna dezvoltarea unui viitor adult funcțional.  Practic, un sistem  ce ar trebui să fie centrat pe valori, nu pe cantitatea cunoștințelor acumulate.

Fiecare ministru nou încearcă să umple golurile unui program școlar prost gândit, cu și mai multe materii. Un elev  care învață în clasa a VIII-a petrece săptămânal aproximativ 32 de ore la școală și are 18 materii obligatorii.

Stai și te întrebi care sunt beneficiile și care este rezultatul unui asemenea program școlar?

Asta dacă citești că România este codașa Europei în ceea ce privește Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA). Performanțele copiilor de la noi sunt slabe, comparativ cu ale elevilor din alte țări ale UE. Asta arată că subiecții testați nu pot rezolva sarcini care necesită un minim de competențe și o gândire independentă. Rezultatele tinerilor români, de 15 ani, nu corespund rezultatelor tinerilor din alte țări.

 Opinia  psihologului va fi publicată miercuri, 18 septembrie 2024.