Am înțeles că trebuie să strângem cureaua, pentru că așa nu se mai poate. De aici și măsurile de austeritate impuse de guvern, însă ele ar fi trebuit să vină la pachet și cu o reformă reală a sistemului public, a cheltuielilor aberante din sistemul bugetar. Prima parte s-a rezolvat, a doua nu. Rezultatul… degradarea certă a nivelului de trai pentru contribuabilul de rând. Vom face astăzi o simulare a veniturilor și cheltuielilor pentru o familie de condiție medie din România.
Din articol
Nemulțumirea generală este evidentă, iar principala cauză a nemulțumirii rezidă în felul în care ni s-a spus tuturor că trebuie strânsă cureaua, fără însă să vedem și pentru ce. Era evident că banii colectați de la contribuabili, persoane fizice sau juridice, se cheltuiesc anapoda pe sinecuri și privilegii sau că pur și simplu se sifonează pe presupuse investiții de așa-zisă utilitate publică.
Dacă măsurile de austeritate veneau în paralel cu reducerea cheltuielilor din sistemul public, deși nu contribuabilii reali erau vinovați, poate că am fi acceptat mai ușor tot ceea ce ni se întâmplă azi, cu speranța că începem măcar acum să pășim pe un drum economic corect, unul în care deficitul bugetar scade vizibil, echilibrând astfel balanța venituri-cheltuieli.
Citește AICI cine și de ce se opune reformei din administrația publică.
Ce a însemnat austeritatea din 2025 pentru o familie medie?
Desigur, calculele care urmează sunt diferite de la o familie la alta, dar orientativ ne putem face o imagine, fiecare cu plusurile și minusurile specifice.
Vom lua ca exemplu o familie compusă din doi adulți care au în întreținere doi minori. Ambii adulți au salariul mediu pe economie, un apartament de două camere și un autoturism cu o capacitate de până în 2.000 cmc.
Să presupunem că nu au rate bancare, ceea ce ar fi ideal, deși cei mai mulți dintre români au, însă această excludere din calcul ne ajută în cazul de față la o imagine cât mai corectă a modificărilor cheltuielilor curente lunare.
Salariul mediu net real în România – În 2025, salariul mediu net era de aproximativ 5.500 lei/lună.
Inflația și scumpirile efective ale produselor şi serviciilor – România a experimentat o inflație semnificativă în 2025, care a depășit complet creșterea salariilor.
Inflația anuală a urcat spre 9-9,9% în toamna lui 2025 conform INS/estimări, după ce la începutul anului era 5-6%. Cu alte cuvinte, prețurile generale cresc mult mai rapid decât salariile.
Principalele scumpiri pe categorii 2024-2025 – La produse aplimentare avem un plus de 8%, la cele nealimentare 11%, la servicii 11%, iar la energie un plus de aproximativ 69%.
Evoluția salariului real – Chiar dacă salariile nominale au crescut cam cu 6-10% în 2025 comparativ cu 2024, inflația a fost mult mai mare, deci puterea de cumpărare a salariului a scăzut.
Spre exemplu, la o creștere de salariu nominal de 6%, dar cu inflație 9-10%, salariul real scade 3-4 % sau mai mult. Unele raportări INS indică scăderi ale venitului real în medie cu 5%.
Pentru o familie cu două salarii medii (aprox. 11.000 lei net lunar total), cheltuielile de bază cresc mai repede decât veniturile, diminuând bugetul disponibil pentru economii și alte cheltuieli.
Taxe și impozite majore introduse sau crescute în 2025
În simularea de calcul de astăzi este absolut necesar să introducem și creșterile de taxe care afectează prețurile produselor și cheltuielile directe ale familiilor. Modificări fiscale principale 2025-2026:
–Cota standard de TVA a fost majorată de la 19 % la 21 % din 1 august 2025.
Aceasta a afectat prețurile de consum pentru aproape toate bunurile și serviciile.
–Cota redusă de TVA (5 % şi 9 %) a fost înlocuită cu o cotă unificată de 11 % pentru multe produse, inclusiv alimente de bază.
–Accize majorate pentru carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr. Are impact direct la benzină/motorină, ceea ce afectează și costul transportului pentru familie.
-Impozit pe dividende mărit la 16 %, este adevărat că acest capitol are impact ceva mai redus direct pentru familia tipică la care facem referire.
Majorările de TVA și accize sunt însă regăsite în prețuri finale, deci avem creșteri la cheltuielile pentru consum și servicii, respectiv un buget al familiei și mai solicitat.
Pornind de la aceste date, avem în concluzie venituri nominale cu o creștere medie ușoară de 6 până la 10%, o inflație reală (coș consum) de plus 8 până la 11%. Diferența se traduce prin scăderea puterii de cumpărare reală cu 3 până 5 % în 2025.
Profil familie și ipoteze
-2 adulți × salariu mediu net
-2 copii minori (școală + activități minime)
-Apartament 2 camere (aproximativ 55 – 60 mp)
-Autoturism Euro 5, max. 2000 cmc
Stil de viață normal, nu auster, dar nici luxos.
Veniturile lunare medii pe adult în 2024 au fost de 5.200 lei, în 2025 – 5.500 lei, deci la doi adulți avem o creștere de la 10.400 la 11.000 lei, reprezentând un plus de 600 lei, adică +5,8% creștere nominală.
Cheltuieli lunare din datele INS
1.Alimente și produse de bază. Coș realist pentru 4 persoane, în 2024 – 2.400 lei, în 2025 – 3.050 lei, deci un +9% generat de TVA + inflație.
2.Utilități și întreținere – curent, gaz, apă, gunoi, internet, telefon, în 2024 – 850 lei, în 2025 – 1.050 lei, deci un plus de 23%. Aici se simte cel mai dur eliminarea plafonării.
3.Transport (autoturism) – carburant, RCA, revizie, rovinietă – medie lunară, în 2024 – 650 lei, în 2025 -800 lei, deci un alt plus de 23% (accize + carburant + piese/servicii)
4.Copii (școală + activități minime) – rechizite, afterschool parțial, haine, transport, în 2024 – 900 lei, în 2025 – 1.050 lei, deci un plus de 17%.
5.Îmbrăcăminte și încălțăminte – medie anuală împărțită lunar. În 2024 – 400 lei, în 2025 – 470 lei, regăsind și aici un plus de 17%
6.Sănătate și servicii – medicamente, analize, stomatologie ocazional, în 2024 – 250 lei, în 2025 – 330 lei, adică +80 lei (+32%)
7.Timp liber și neprevăzute – ieșiri rare, zile de naștere, mici urgențe, în 2024 500 lei, în 2025 550 lei, deci plus 10%.
Total creștere cheltuieli lunare pentru familia la care facem referire, de la 6.360 lei în 2024 la 7.300 lei în 2025. Asta înseamnă +950 lei/lună, iar în procente +15% creștere cheltuieli.
Dacă în 2024 familiei în cauză îi rămâneau 4.050 lei, în 2025 i-au rămas 3.700 lei, avem așadar o diferență de 350 de lei pe lună mai puțin de economisit, adică o pierdere de 4.200 de lei pe an.
Concluzie: Nivelul de trai al familiei a scăzut real cu 7–9% în 2025, chiar dacă salariile au crescut.
Ce se simte concret în viața de zi cu zi?
-economii mai mici sau inexistente
-vacanțe reduse sau anulate
-amânarea reparațiilor și achizițiilor
-stres financiar constant, deși „pe hârtie” venitul e mai mare.
Ce se estimează pentru 2026, mai ales că vom avea majorări la taxele și impozitele locale, plus eliminarea plafonării la gaze
În privința gazelor, nu ne încumetăm momentan să facem speculații, existând mai multe ipoteze de lucru, unele dintre acestea având și influențe externe. Ne bazăm deocamdată pe certitudini și le adaptăm cifrelor care ne interesează în 2026.
Salariul mediu net este estimat să crească cu aproximativ 100 lei, deci până la 5.600 lei, asta reprezentând o creștere de 1,8%.
Din păcate, la alimentele de bază se estimează o creștere de 6,5%, corelată cu indicele de inflație. La utilități și întreținere este prognozată o creștere de 9,5%, la transportul cu autoturismul o creștere de 12,5%, deja se simte majorarea la pompă chiar de la începutul acestui an. Chetuielile destinate copiilor sunt estimate a crește cu 8,5%.
Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru întreaga familie, vom aloca tot cu 8,5% în plus în lunile din 2026, față de 2025. Pentru sănătate, dacă ne permitem, plătim cu aproximativ 12% în plus. Activitățile de timp liber vor avea și ele costuri de 9-10% în plus.
Impact real al scumpirilor și taxelor în 2026
Cheltuielile cresc cu 10%, veniturile cresc mult mai mai puțin cu 1,8%, puterea de cumpărare reală continuă să scadă, nivelul de trai se degradează mai puternic în 2026 decât în 2025.
Rețineți, cifrele sunt pe baza statisticilor INS și pe baza estimărilor pentru 2026, în principal pe cele ale BNR privind inflația. Dacă guvernul nu va reforma real sectorul bugetar, iar țintele de deficit nu vor fi atinse, riscurile blocării finanțărilor externe vor deveni certitudini, iar impactul lor bugetar va avea consecințe și mai grave asupra estimărilor de mai sus.
Aveti ce a-ți votat problema este ca suferim toti