Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat pierderi însemnate. Bilanțul oficial în România a cuprins 1570 de morți și au fost raportați peste 11.000 de răniți. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în București, unde a pierit și actorul Toma Caragiu, directorul teatrului din Ploiești. Pagube au existat și în Prahova, inclusiv în Ploiești.
La 45 de ani de la cutremurul din 1977, zeci de clădiri din Ploiești figurează în clasa I și II de risc seismic. Practic, expertizele efectuate, atestă faptul că la un cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade Richter blocurile cu bulină roșie din municipiu ar putea fi puse la pământ.
Citește și: Harta dezastrului în caz de cutremur, în Prahova!
Lista cu imobilele care figurează în clasa I și II de risc seismic, este publicată de ani de zile pe site-ul Primăriei Ploiești, însă fondurile pentru consolidarea imobilelor nu au fost asigurate de la bugetul de stat, una dintre variantele avansate imediat după anul 2000.
Un singur bloc din Ploiești a fost consolidat, în 2010. Este vorba despre blocul A7 de pe strada Cibinului din Ploiești.
4 martie 1977
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut loc la ora 21.22. Prahova, la fel ca toată țara, s-a cutremurat timp de 56 de secunde, la o intensitate de 7,2 grade Richter.
Citește și: Imagini din Prahova, de la cutremurul din 1977
Peisajul apocaliptic din București s-a păstrat mult timp în memoria colectivă: clădiri dărâmate, oameni prinși sub mormanele de moloz și o stare de panică generalizată.
În urma cutremurului din 1977, în județul Prahova, oficial, au existat pierderi și distrugeri însemnate: 39 de morți, 335 răniți, 4.846 sinistrați, 26 instituții cu clădiri distruse, 228 instituții cu clădiri avariate, 416 locuințe distruse și 5.648 locuințe avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploiești și Câmpina și în orașele Plopeni, Boldești-Scăeni, Mizil și Vălenii de Munte.
În 2016, autoritățile au dat publicității și o listă a imobilelor care sunt în clasa I, II și III de risc seismic, la nivel județean. Pe listă figurează 60 de clădiri expertizate, care ar fi trebuit să fie incluse de multă vreme într-un proiect de consolidare. Din păcate, în afară de o listă pe care figurează zeci de clădiri nu s-a făcut nimic.
Bilanțul celor mai puternice cutremure din România:
