Prin 2007, ca orice tânăr inconștient, cu un salariu modest dar dornic de tehnologie de ultimă generație, mi-am luat în rate de la Germanos Ploiești un telefon Nokia N72 cu 799 lei. Era, pe vremea aceea, când smartphone-urile de-abia intrau pe piață, unul dintre cele mai performante telefoane.
După cum am amintit anterior, inconștient și dornic de tehnologie, n-am ținut cont de condițiile de acordare a banilor pentru telefon, cine îmi dă banii, ce istoric are unitatea respectivă, la ce riscuri mă expun și alte detalii de natură financiară. Îmi doream doar telefonul, motiv pentru care nu prea mi-a păsat când am întrebat-o pe tipa de la Germanos cum fac plata și mi-a răspuns, surprinsă oarecum, că îmi va veni acasă un card și o foaie cu toate detaliile necesare. Am semnat ”ca primarul” și am plecat fericit că aveam unul dintre cele mai noi telefoane în mână, la vremea aceea, așteptând liniștit ceea ce urma să devină coșmarul meu până în ziua de azi.
După vreo lună, am primit acasă un card și un extras de cont din care am dedus că trebuie să achit lunar suma înscrisă la minim de plată. Și uite așa am plătit, lună de lună, diverse sume cuprinse între 20 și 250 de lei, în funcție de ce scria la minim de plată. La un moment dat, după câțiva ani în care am tot pus pe card-ul respectiv bani, am constatat că datoria mea nu scade nicicum ci, în ciuda plăților mele, crește. Am sunat la Euroline de nenumărate ori încercând să mă lămuresc de unde și de ce apar acele sume pe extras. De fiecare dată, inteligenții de la Euroline îmi explicau că datoria crește pentru că nu achit decât minimul de plată și pentru că întârzii la punerea banilor pe card. E drept, am mai întârziat cu nenorocitele de plăți pentru că nu de fiecare dată se nimerea să pot ajunge la timp la bancomatul Euroline din sediul Bancpost. Nu vă mai spun că, de fiecare dată când întârziam O ZI, mă suna câte un dobitoc să mă someze să pun banii promiși pe card, de parcă aș fi fost cel mai mare infractor în viață iar el cel mai șmecher bounty hunter.
Într-un final, nu îmi mai aduc aminte prin ce lună și prin ce an, am decis să nu le mai dau nimic, calculând așa, la o matematică de clasa a doua, că am plătit de vreo două ori mai mult decât a făcut nenorocirea de telefon.
Prin 2013, undeva la începutul anului, m-am trezit cu contul de la Bancpost golit din cauza unei popriri. Așa aveam să constat că datoria mea de la Euroline fusese dată în executare silită. La circa o lună de la întâmplare, am primit și eu, în cele din urmă, o scrisoare prin care eram anunțat că se începe procedura de executare silită. Așa am ajuns să fiu în imposibilitatea de a-mi plăti la timp rata la Bancpost din cauza popririi de pe cont.
Anul ăsta, prin vară, executarea silită a ajuns la un nou nivel, cel al popririi pe salariu. Au urmat nenumărate negocieri fără rezultat cu cei de la Euroline pentru ștergerea datoriei, în care ei îmi dădeau dreptate, dar îmi spuneau că n-au ce face. Practic, ei au adăugat dobânzi și penalizări la DOBÂNZI și PENALIZĂRI. Au urmat solicitări scrise către Euroline și executor, fiind jucat ca o minge de ping-pong între cei doi, și, în cele din urmă, am făcut o reclamație la OPC. Dat fiind că Euroline nu mai are sediul în Ploiești, cazul meu a fost redirecționat către OPC București. La finalul săptămânii trecute, am primit de la OPC cea mai bună veste, în condițiile în care eram convins că doar prin instanță se mai poate face ceva: Euroline a recalculat datoria, ștergând suma cu pricina. Evenimentul pare să se fi produs în data de 28.10.2014, când Euroline a trimis hotărârea luată în urma controlului OPC către biroul executorului judecătoresc. Fac precizarea că, până în momentul de față, nu am primit nicio hârtie, niciun telefon și nicio înștiințare prin care Euroline să mă anunțe de acest lucru, dar eu încă aștept. Și aștept și scuze, adresate atât mie cât și celor câteva sute de mii de români care au căzut în capcana Euroline.
Iată scrisoarea transmisă Euroline prin intermediul executorului judecătoresc:
Iată răspunsul primit de la Euroline în urma scrisorii de mai sus, răspuns care nu lămurește DELOC solicitarea mea:
Iată scrisoarea transmisă OPC în urma căruia Euroline EFG Retail Services și-a dat seama că au greșit:
Iată și răspunsul primit de la OPC
Notă: dacă informațiile din acest articol ți-au fost de folos sau crezi că pot fi de folos apropiaților tăi, aflați în aceeași situație, trimite mai departe.
