Cursul leu/euro a atins, în această perioadă, un nivel îngrijorător. Ce și cu cât plătim mai mult din cauza creșterii euro? După ce a sărit de 5 lei pentru un euro, la închiderea zilei de joi, 8 mai 2025, pentru un euro, cursul stabilit era de 5,12 lei. Enorm!
Sunt voci care spun că nu e mare lucru, dar vocile respective nu iau în calcul decât faptul că, dacă vreu să cumpăr 100 de euro, nu voi mai da 500 de lei, ci 515 lei, de exemplu. Deci 15 lei în plus, nu ar fi un capăt de țară.
Se vorbește mult zilele acestea de creșterea cursului valutar, se fac analize, calcule, se vorbește de ROBOR și IRCC. La toate televiziunile se încearcă analize economice complexe, fără să se țină cont de faptul că românii nu sunt interesați de termeni economici, ci de cum vor simți ei această creștere a euro în viața de zi cu zi.
Degeaba vin analiștii și spun că vor crește ratele românilor peste trei luni, în funcție de ROBOR și peste șase luni, în funcție de IRCC. Degeaba vin și spun că Banca Națională a României (BNR) face eforturi și „aruncă bani în piață” pentru a contracara creșterea cursului valutar.
Oare ei, analiștii, știu că puțini sunt românii care au rate și care știu ce înseamnă aceste noțiuni?
Concret, oamenii vor să știe cu cât vor plăti mai mult, ce anume se va scumpi, și cum vor face față valului de creșteri de prețuri la… orice din următoarea perioadă.
Cât costă acum un teren de 10.000 de euro
Mulți sunt cei pentru care imobiliarele sunt punctul de referință. Dacă, să zicem, acum două săptămâni a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un teren în valoare de 10.000 de euro, cu plata la 30 de zile, cumpărătorul are altă sumă de dat.
Concret, acum două săptămâni ar fi plătit 50.000 de lei pentru acea parcelă de teren, iar acum plătește 51.200 de lei. Oare peste două săptămâni cât va plăti?
Veniturile românilor sunt în moneda națională, leul. Leul raportat la euro s-a devalorizat, ceea ce înseamnă că veniturile românilor au scăzut, chiar dacă, pe hârtie, au rămas la fel. Cu aceiași bani, poți cumpăra mai puțin. De fapt despre asta este vorba…
De ce cresc prețurile în magazine dacă euro crește
Aici este simplu. Prețurile cresc pentru că achiziția produselor de import se face în euro. Deci, automat, cumpărăm mai scump totul, chiar dacă, să zicem, produsele au același preț în euro. În lei sunt mai scumpe.
La nivel de preț la raft, aceasta se traduce prin mai mulți „lei” pentru același produs, cumpărat cu același preț, în „euro”. Și, cum în România se importă foarte mult, la propriu, toate prețurile vor crește.
Dar nu doar prețurile produselor de la fapt cresc. Să ne gândim puțin la abonamentele la uitilități, de exemplu. Contractul cu furnizorul de cablu, abonamentele la HBO, Netflix și alte asemenea, sunt exprimate în euro. Ceea ce înseamnă că toate aceste chetuieli vor crește.
De ce a crescut euro
Mulți au fost cei care au dat ca principal „vinovat” de creșterea cursului valutar, faptul că George Simion a ieșit pe locul 1 în topul preferințelor de vot ale alegătorilor români. Alții au fost cei care au dat vina pe Marcel Ciolacu și ieșirea PSD de la guvernare.
Toți au dreptate și, în același timp, niciunul. De ce? Pentru că este nevoie de mai mult decât atât pentru a destabiliza economic o țară. Practic, este nevoie de cele două componente, la care se adaugă și incertitudinea politică a României. Nu se știe direcția țării după data de 18 mai 2025.
Deși președintele țării nu are atribuții directe pe partea de economie, cei doi candidați rămași în cursă vorbesc despre schimbare de direcție politică împortantă, ceea ce atrage după sine și implicații economice. Nimeni nu știe exact despre ce direcție este vorba, astfel că lucrurile sunt de-a dreptul neclare.
Lipsa certitudinii, sau măcar a predictibilității, au făcut ca investitorii să fugă „mâncând pământul” de România.
De ce? Pentru că, în momentul de față, suntem o țară care nu poate oferi niciun fel de garanții din punct de vedere al economiei. Și atunci nimeni nu vrea să riște.
Mediul de afaceri, investitorii străini, au nevoie de lucruri sigure, au nevoie de predictibilitate pentru a putea merge mai departe. Iar acum România nu le poate oferi asta.
Chiar și după alegeri, când, teoretic, situația ar trebui să se mai așeze, în cazul în care va urma haos politic și probabilitatea dizolvării Parlamentului și a unor alegeri anticipate, va fi mai rău în țară. Și cine va fi de vină pentru asta?
Nu ne rămâne decât să așteptăm și să vedem ce se va întâmpla. Ce putem face? Doar să mergem duminică, 18 mai, la vot și să punem ștampila după cum considerăm că ne va fi mai bine. Și, poate, va fi bine!
