Povestea castrului roman de la Drajna este una impresionantă. Scos la lumină pentru prima dată în urma unor lucrări agricole, castrul roman atestă prezența și staționarea în zonă a unor unități militare romane.
La 52 de km de Ploiești, aflat în zona dealului Grădiștea, castrul roman de la Drajna de Sus a fost descoperit în 1883, în timpul unor lucrări agricole.
Descoperirea este extrem de importantă pentru că atestă, aici, la Drajna de Sus, prezența și staționarea mai multor unități militare romane.
Întreg castrul roman de la Drajna de Sus, ca de altfel toate fortificațiile romane, a fost realizat după planuri minuțioase, fiind prevăzut cu drumuri de acces, porți și clădiri, cu terase acoperite și pavate cu dale.
Peste 140 de ani, de la primele descoperiri de la Drajna de Sus
„Castrul roman de la Drajna a fost identificat, de către un profesor din Drajna, Bazilescu pe numele său, în 1883”, ne-a precizat dr. Bogdan Ciupercă, șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova.
Povestea primelor cercetări arheologice de la Drajna de Sus este impresionantă, în condițiile în care acestea au avut loc, surprinzător, în urmă cu peste 140 de ani.
Important este că, potrivit arheolog dr. Bogdan Ciupercă, pe lista descoperirilor de la Drajna, figurează inclusiv ștampila unităților militare care au fost cantonate aici, precum cele din legiunile Cohors I Flavia Commagenorum, I Italică, V Macedonica și XI Claudia Pia Fidelis.
Ștampile pe cărămizi, monede și ceramică romană
Săpăturile arheologice de la Drajna au scos la lumină un bogat material arheologic, constând în monede, ceramică, dar și piese de armament, precum și cărămizi ștampilate.
Bine organizați, romanii insistau să existe o rigoare a lucrărilor executate. Potrivit arheologului dr. Bogdan Ciupercă, anumite loturi de cărămidă erau ștampilate pentru a se cunoaște cu exactitate excutatantul lucrărilor.
Prin urmare existența castrului roman este certificată ca fiind din anul 101, din perioada primului război dintre daci și romani și se dezvoltă, cel mai probabil, până în primul an de domnie al Împăratului Adrian, care organizează Provincia Dacia.
De altfel, prezența castrului roman de la Drajna nu ar fi deloc întâmplătoare, potrivit doctorului în arheologie Bogdan Ciupercă.
Romanii ar fi trecut în Transilvania, prin Tabla Buții, devenit ulterior cel mai important drum medieval care leagă Muntenia și Transilvania, dar și principala cale de comunicații.
Casa comandantului, cu încălzire prin pardoseală
Cercetările arheologice de la Drajna au scos la lumină informații esențiale cu privire la organizarea unităților militare romane care au staționat pe acest teritoriu.
Chiar dacă vorbim de unități militare unde exista o anume austeritate, descoperirea legată de casa comandantului certifică modul în care erau construite locuințele romane.
Construcția comandantului, confirmă, prin urmare, faptul că aceasta a fost ridicată pentru un general cu rang înalt, având în vedere compartimentările, dar și utilitățile existente la acea dată.
„În cele trei etape de cercetare s-a stabilit perimetrul fortificației. Au fost cercetate unele dintre porțile castrului, porțiuni din zid, dar și o parte din construcțiile interioare.
Casa comandatului este o casă tipic romană, de tipul domus, cu o curte interioară, cu încălzire prin pardoseală, fiind folosit sistemul hypocaust.
Apa era încălzită separat, iar ulterior circula în partea inferioară a clădirii, printr-un sistem propriu.
S-a considerat că această clădire aparține comandantului cu cel mai ridicat rang”, ne-a dezvăluit doctorul în arheologie Bogdan Ciupercă, care susține că „suntem, în continuare, în faţa unui puzzle imens, pe care nu îl vom termina niciodată“.
De altfel, toate locuințele romane de tip domus erau prevăzute cu numeroase încăperi, cu destinație specială, dar și cu spații largi pentru odihnă și recreere, precum și cu numeroase dotări.
Locuințele romane erau prevăzute cu sisteme de deversare a apei, dar și cu numeroase alei pavate.
Cât privește sistemul de încălzire, acesta permitea trecerea aerului cald provenit din camera unde era făcut focul, în timp ce zidurile erau încălzite printr-un sistem de încălzire pe vertical, cu ajutorul unor tubulaturi din lut.
La Drajna nu au fost descoperite băile romane, dar nici necropola. Zona este însă una care merită continuarea cercetărilor arheologice.
Când ar putea fi introdus castrul roman în circuitul turistic
Primăria Drajna a reușit, în 2022, accesarea de fonduri europene pentru realizarea unui parc arheologic la Drajna, dar și pentru restaurarea și promovarea sitului arheologic și includerea acestuia în circuitul turistic.
Finanțarea asigurată este de peste 11,1 milioane de lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 30 iunie 2026.
Parcul arheologic de la Drajna ar urma să includă zone cu funcțiuni diverse, de la alei pietonale pentru promenadă, mobilier urban, dar și zone unde pot fi susținute expoziții temporare.
Proiectul prevede reabilitarea construcției actuale care a fost ridicată pentru protejarea descoperirilor arheologice, dar și includerea în circuitul turistic a faimosului castru de la Drajna de Sus.
