Un studiu realizat la nivel regional pe adolescenți cu vârste între 11 și 19 ani a relevat că în jur de 24% dintre ei aveau simptome de „comportament problematic” cu privire la jocurile de noroc, a transmis psihilog. dr. Ramona Lupu.
„Prima dată am făcut un studiu de prevalenţă la nivel regional, în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde am investigat 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate. Ce am descoperit?
Marea majoritate, aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc”, a transmis psiholog. dr. Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc.
Comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online.
„Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greşit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai îngrijorător lucru a fost vârsta celor mai tineri din eşantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceştia a fost de 11 ani”, a transmis medicul.
Dr. Ramona Lupu a prezentat un alt studiu, realizat în 2006, pe un eșantion de 2.0006 participanți, dintre care mai mult de jumătate au fost de sex feminin, unde a evidențiat faptul că fetele nu sunt scutite de a dezvolta jocul patologic de noroc”, un procent „destul de mare” dintre acestea fiind consumatoare de alcool în combinaţie cu jocul de noroc.
„Colegii din Canada au dezvoltat nişte softuri educaţionale în şcoli gimnaziale şi liceale, unde copiii şi părinţii învaţă despre consecinţele dependenţei de jocul de noroc, dependenţa în sine, definiţia jocurilor de noroc şi clasificarea activităţilor. De exemplu, cât la sută din activitatea ta presupune cunoştinţe şi cât la sută noroc. Aruncarea zarului este 100% noroc, jocul de cărţi pe bani – 80% abilităţi şi 20% noroc etc.(…)”, susţine Ramona Lupu.
„Aceasta propune să se realizeze screening-ul în mod corect, în unităţile de învăţământ şi aici cred că o colaborare ar fi cu Ministerul Educaţiei, apoi programe naţionale de sănătate publică mintală specifice gamblingului, pentru că ia atât de tare amploare şi mi se pare că dacă avem străzi dedicate jocurilor de noroc şi noi nu luăm nicio atitudine împreună cu instituţiile publice şi private şi cu Legislativul, nu ne uităm decât între cei patru pereţi ai cabinetului”, a adăugat medicul.
„Trebuie să abordăm şi comorbidităţile şi o altă concluzie ar fi permanenta perfecţionare a specialiştilor în sănătate mintală. Avem câteva cursuri de formare specifice gamblingului, să formăm specialişti care abordează tulburările legate de jocul patologic de noroc”, mai spune Ramona Lupu.
