Primul Institut de Cercetare în Inteligența Artificială din România va funcționa la La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN). Investiția este de aproximativ 105 milioane de lei.
A început construcția primului centru de cercetare în inteligenţa artificială din România la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
„România va avea un Institut de Cercetare în Inteligenţa Artificială. Am avut onoarea să particip la inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție, pas important spre consolidarea poziției noastre pe harta internațională a tehnologiei și cunoașterii”, a scris Marcel Boloş, pe Facebook.
„Ca ministru de finanțe, sunt mândru să susțin acest proiect ambițios, care va genera beneficii economice semnificative. La MF, am început să utilizăm AI pentru detectarea anomaliilor și analiză comportamentală în lupta antifraudă. Primele date pe care le-am scos deja din e-factura și din celelalte module antifraudă ne-au uimit de-a dreptul. Este încurajator să vezi cu ce precizie pot fi evaluate riscurile cu ajutorul algoritmilor de machine learning”, a adăugatcompletat Boloş.
„Centrul de Inteligență Artificială va oferi studenților și cercetătorilor resurse de ultimă generație și șansa de a lucra la proiecte cu impact global. Colaborările de prestigiu, cum este cea cu Lockheed Martin, companie de top în domeniile aerospațial, tehnologic și militar, va fi un mare avantaj pentru noi”, a scris şi ministrul cercetării, Bogdan Gruia Ivan.
Inca din anul 2020 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) lansa un proiect prin apelul “structuri de sprijinire a proiectelor de specializare inteligentă”, în vederea înființării unui Institut de Cercetare în Inteligență Artificială (ICIA).
În proiectul respectiv era prevăzută edificarea unei clădiri cu o suprafață totală desfășurată de 10.500 mp, care să găzduiască mai multe secții și laboratoare de cercetare, dotate cu echipamente ultra-performante precum sisteme de calcul HPC, servere specializate pentru deep learning, de stocare date de mare capacitate, aplicații de modelare, simulare, optimizare, proiectare etc. Toate acestea cu scopul de a genera soluții noi, inovatoare în domenii de mare actualitate, cum ar fi : securitate cibernetică, orașe inteligente, diagnosticare medicală, robotică, vehicule autonome, sisteme inteligente, produse inovative în IoT etc.
(Vezi:https://www.utcluj.ro/media/documents/2020/Institutul_de_Cercetare_in_Inteligenta_Artificiala.pdf)
Inteligența artificială este însă o sabie cu două tăișuri. Pe lângă avantaje are si o serie de dazavantaje. La inceputul anului 2024 pe mai multe platforme şi reţele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că acesta a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, ca si cum în realitate au fost spuse sau făcute de acea persoană.
Unul din Videoclipuri foloseste fraudulos imaginea şi vocea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiţii financiare pe o platformă inexistentă.
(vezi: https://www.youtube.com/watch?v=1Q3GD2jQ8Bo)
De asemenea, mai recent pe Facebook a apărut un material video în care președintele României, Klaus Iohannis, ar prezenta o platformă de investiții: „Fiecare rezident român născut între 1950 și 1994 ar trebui să aibă acces la noua platformă de investiții a țării. Comoara națională, Hidroelectrica, a majorat de mai multe ori plățile de dividende, pentru toți utilizatorii noi. Accesul la platformă este deja deschis! Înregistrați-vă, investiți și câștigați!”
Imaginile cu președintele Iohannis nu sunt reale, ci realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Astfel de imagini circula cu nemiluita pe paginile de socializare sau pe YouTube.
(Vezi si : https://www.youtube.com/watch?v=zZBNTTFhEPA)