Un video ”frumos” despre cum mi-a stricat dimineața Lidl, care n-a dat doi bani pe încrederea mea

Scriu aceste rânduri despre un coșmar, pe care l-am trăit în această dimineață cu scopul de a vă ruga să nu faceți ca mine. Ca să mă pot concentra la scris, am aprins niște bețișoare de salvie, ca să alung spiritele rele 😊, și mi-am pus muzică de meditație. Doar așa am putut să-mi recapăt un dram de luciditate și să vă relatez cât de cât coerent despre cum am aflat, în cel mai urât mod cu putință, despre cât de parșivește umblă unii golani de la Lidl la calitatea produselor, bătându-și joc de încrederea clienților câștigată, poate, prea ușor. Am și video la final!

Abia aștept diminețile de sâmbătă, pentru clipele unice de liniște și leneveală absolută. Îmi place maxim starea aia de ”azi fac ”ce vrea mușchii mei” să fac, că sunt stăpânul timpului meu”. Sâmbăta dimineața este momentul unic pentru proiecte… ”ale mele”.

Azi dimineață, m-am trezit (pe la ooopt!!!), fără nimic precis în minte. Am zis că după cafea o să-mi vină gândurile bune. Și… mi-au venit: azi stau pe lângă casă și nu fac nimic. Totuși, o concesie, că e vremea prea frumoasă: niște ture cu bicicletele, cu copiii.

Asta ca să-mi potolesc puțin mustrările de conștiință, gen: îi cunosc mai bine Tik-tok-ul și Minecraft-ul decât îi cunosc eu. Pe urmă, clar leneveală. Candy Crush, New Amsterdam, mâncat ce și când vreau etc.. Diseară, palavre cu prietenii și degustare de nu știu ce vin de Dealu Mare, de la o podgorie mică, (încă) necunoscută.

Nu laptop, nu telefoane, nu muncă de niciun fel! Nimic din astea.

În timp ce beam cafea și mă zenificam gândindu-mă ce zi perfectă o să am, mi-au picat ochii pe o pată pe aragaz, pe la 8.30, așa, pentru corectitudinea informării. Am încercat să o ignor și să-mi continui reveria.

Sorb (încă) o gură de cafea proaspăt prăjită, de la Radu Popescu pentru cunoscători, și mă uit pe fereastră cum se ițea soarele printre nori, ca o pisică jucăușă pusă pe stretching. Ce zi! Poate o să am noroc să citesc în curte, la soare.

În timp ce mă gândeam la asta, iar mi-au picat ochii pe pata de pe aragaz. Nu mare, mică, nu foarte vizibilă, cât să te facă să te chiombești puțin, ca să vezi despre ce e vorba.

Instinctiv, adică fără să mă gândesc o clipă la ce fac, m-a ridicat, m-am dus să iau din pachet un ”șervețel de curățat suprafețe” pe care le tot cumpărăm de la Lidl. Pentru cunoscători, e vorba de Vecinciurile (W5 – Multi-Surface Wipes) alea care curățau orice, ireproșabil.

Fiind un tip nu foarte atent și nu foarte îngrijit, Vecinciurile de la Lidl mi-au fost prietene de nădejde timp de câțiva ani. De-a lungul timpului, am șters cu ele eficient, ireproșabil, uleiuri, veseline, noroaie, praf, pete de pe încălțăminte, metale, lemne, mobile, blaturi, gresii, faianțe etc. De aia le-am și botezat Vecinciuri și de acolo reflexul aproape somatic: pată – Vecinci.

Ca la orice mascul feroce, în timp ce frecam la pată, mi-am adus aminte că n-am cauciucurile umflate la bicicletă: ”trebuie iar să-l rog pe vecinu” să-mi împrumute pompa. Mi-e și rușine de el. Musai să-mi iau pompă”. Rușinat, mă uit la ce fac: pata cu pricina ba apărea, ba dispărea. Adică treceam cu Vecinciul peste ea dispărea, se usca trecerea, apărea.

Hopaaa!, ceva e în neregulă aici. Las pompa din cap și încep să mă concentrez pe treabă. Scot un șervețel nou și frec la plită: pata dispare instant, după ce trec peste ea, dar reapare la fel de instant, după ce ce se evaporă solventul sau ce-o fi chestia impregnată în șervețel. Reiau. La fel. Din nou. Același lucru.

De nervi, dau cu șervețelul pe toată plita, care era imaculată, și începe coșmarul.

Se usucă solventul (sau ce e ăla), și pe plită apar scame albe. Mai mult, arată ca și cum aș fi dat pe ea cu unt de cocos.

Ceee?!? Deja mă iau transpirațiile. Scot un șervețel nou, proaspăt, din pachet. Frec plita, se usucă solventul (sau ce e ăla), și plita e și mai plină de scame, și mai unsuroasă.

Încerc șervețel din alt pachet. La fel. Pfoaaaa! Nu știu cum sunt alți bărbați, când e vorba de făcut curat în bucătărie, dar pentru mine este panică totală. Mai bine fac escaladă pe Fisura Albastră fără asigurare, decât să mă ating de cuptor, de exemplu.

Nene, ce mă fac? Cum rezolv mai repede, să-mi văd de viață? Doar la asta mă uitam în timp ce scoteam obsesiv compulsiv șervețele noi.

Pentru a vedea dacă nu e ceva în neregulă cu plita, am dat și pe blat. La fel. Așadar, după vreo douăzeci de minute de frecat, în bucătăria mea a apărut aproximativ un metru pătrat de scame albe, lipicioase.

Eu, în buclă, continuam cu Vecinciurile. Nici nu realizam cum s-au năruit toate: cafeaua era istorie – cum s-o mai savurez? Cum să mă bucur de ea? Plimbarea cu bicicletele, o dorință imposibil de realizat. Cărți, filme, candy crush – ruine fumegânde.

Intră fi-miu, și mă vede transfigurat. ”Tata, ce s-a întâmplat aici?”, mă întreabă. Ce să-i răspund? Panicat, nu mă taie capul să-i răspund altceva decât: prietene, trebuie să amânăm câteva ore plimbarea cu bicicletele ca să rezolv dezastrul, asta s-a întâmplat.

Copil educat, cu reflexe mult mai sănătoase decât tac-su, cum vede dezastrul, sare să ajute. Se duce, ia un șervețel de hârtie (clasică, ordinară, nu vecinciul meu), și soluția de geamuri. În două minute rezolvă dezastrul făcut de mine și cu două pachete de Vecinciuri. Eu, încă năuc.

Trec câteva secunde și realizez că trecuseră aproape patruzeci de minute de când a început dezastrul. Trec prin toate stările, de la negare, la aproape explozie. Inițial m-am gândit să contactez Lidl, să le spun că sunt niște golani, că au schimbat Vecinciurile fără să anunțe consumatorii. Pe urmă, mi-am dat seama că ar fi prea puțin, pentru o situație atât de complicată.

Mi-am pus muzica de relaxare, mi-am aprins salviile – ca să alung spiritele rele 😊, și m-am pus pe scris, cu scopul clar de a vă întreba dacă și vouă vi s-a întâmplat să constatați că marfa care ”era odată” de calitate la Lidl, acum este cel puțin îndoielnică, dacă nu de foarte slabă calitate.

Pentru că eu am realizat că nu doar cu Vecinciurile mele s-a întâmplat asta, ci cu mai multe produse despre care o să mai vorbesc, și tare mi-e teamă ca fac măgăria asta exclusiv pentru profit, nu pentru interesul nostru, al clienților care aveam încredere în ei.

Cum ar veni, îi suspectez că ne-au câștigat încrederea ușor și că acum fac… profit pe ea, fără să le pese de noi. Aștept opiniile voastre, eventual cu exemple în privat.

Celor din managementul Lidl care au decis să schimbe în rău calitatea produsului W5 Multi-Surface Wipes, păstrând același preț și neanunțând clienții, le urez un week-end liniștit, cu profit. Hai sictir!