Un nou loc de distracție estivală începe să prindă viață la Telega. Este apreciat de turiștii care preferă locurile virgine, de cei care caută cu disperare să scape măcar și pentru câteva zile de aglomerația și zgomotul din marile orașe, de cei care nu caută neapărat luxul și confortul stațiunilor de la malul mării. Neoficial se cheamă Vama Verde, și se dorește a fi un loc unde fiecare să se simtă de parcă ar fi la el în curte, fără bilet de intrare, fără bani pentru cazare, fără fițe, fără mofturi. Locul există de ani de zile, dar a fost descoperit recent de o mână de oameni care tânjesc după natură exact așa cum este ea și au dat de veste și altora.

 Se află la doi pași de Băile Sărate Telega, pe dealul din spatele vechiului complex turistic, acum într-o evidentă stare de degradare. Poate că cei care obișnuiau să-și petreacă verile în saramura de la Telega au simițit că ceva este în neregulă la vechea bază de tratament. Alunecările de teren au afectat serios complexul vechi, iar investitori care să salveze locul au întârziat să-și facă apariția, așa că turiștii au căutat altceva și au găsit peste deal.
Aici s-a format un alt lac, ceva mai mare și cu o apă cu o salinitate mult mai ridicată decât a "fratelui" său. Chiar dacă "noua baltă" este proprietate privată, accesul este permis oricui se încumetă să urce muntele de sare. Drumul până la Vama Verde nu este chiar ușor și asta tocmai pentru că nimic nu este amenajat acolo. Trebuie urmată cu mare atenție cărarea care ocolește stâncile de sare care țâșnesc din ce în ce mai agresive, mai tăioase și mai înalte din pământ lăsând în jurul lor hăuri adânci de câțiva metri. Pământul din jurul acestor creste de sare este clisos după ploaie și sfărâmicios în timp de secetă, așa că atenția trebuie sporită.
Peisajul este pe cât de spectaculos pe atât de periculos, dar efortul merită. Odată ajunși în vârful dealului, se deschide un platou, nu mare, dar suficient încât să poată fi transformat într-un loc de plajă improvizat sau chiar în zonă de campare în cazul în care doriți să petreceți mai mult decât o zi acolo. Până la lac trebuie coborât vreo zece metri în valea ca o pâlnie. Drumul este ușor, chiar dacă de sus pare treabă serioasă să ajungi în apă.
Despre acest lac nou se spune că ar fi în proprietatea uni câmpinan (Gimi Palada), dar este administrat de Marius Constantinescu, un bucureștean care încearcă să facă în așa fel încât cei care aleg să se relaxeze la saramură, să se simtă bine. Singurul lucru pe care îl cere turiștilor este să nu lase gunoaie în urma lor, în rest, distracție și voie bună. Anul trecut Marius Constantinescu și alte câteva persoane care au simțit pe pielea lor beneficiile aerului și apei sărate au avut chiar și o tentativă de festival. Cu mult umor l-au denumit Moka Eco Fest, un fel de petrecere câmpenească, la foc de tabără, iar anul acesta va fi organizată cu siguranță și ce-a de-a doua ediție, promite Constantinescu. Pentru a participa nu este nevoie decât de o pălărie de soare, un prosop și nelipsitele table. Restul vine de la sine.