De aproape o săptămână, la spitalul de pediatrie din Ploiești nu se mai fac operații. DSP Prahova a închis secția de terapie intensivă din cauza lipsei medicilor anesteziști. În timp ce consilierii locali discută abia astăzi problema, părinții aleargă disperați, cu copiii în brațe, de la Ploiești la spitalele din București. Observatorulph.ro publică mărturia cutremurătoare a unei mame, care și-a salvat în ultima clipă copilul de la moarte.
Buna ziua…Va descriu mai jos situatia prin care am trecut noi saptamana trecuta la spitalul de pediatrie din Ploiesti.
Baiatul meu, in varsta de 8 ani, se simtea rau de cateva zile. Voma, facuse febra destul de mare, se deranjase si la stomac. Am inceput sa ii administrez antitermice si in plus ceva pentru stomac, in speranta ca e doar o enteroviroza pasagera. Dupa 2 zile de tratament, copilul s-a simtit mai bine si am crezut ca a scapat. Dar vineri s-a trezit din somn plangand ca il doare burta si a reinceput sa vomite si sa faca febra. Vazand asa, ne-am hotarat sa mergem cu el la spitalul de pediatrie din Ploiesti. D-na dr. pediatru care l-a examinat a remarcat la palparea abdomenului ca se chirceste de durere la apasarea in partea dreapta.
Din momentul ala ne-am dat seama ca ar putea fi apendicita.
D-na doctor a decis ca baiatul trebuie sa faca niste analize pentru a verifica diagnosticul si, in plus, i-au pus perfuzii, fiindca de simtea destul de rau.
Dupa perfuzii, am mers cu el sa-l vada si d-na dr. chirurg care, de la palpare si-a dat seama ca baiatul are apendicita acuta. Am intrebat atunci ce e de facut.
Raspunsul dansei a fost fara echivoc… baiatul trebuie operat acum, dar… asta nu se poate la spitalul din Ploiesti, deoarece nu exista in acel moment niciun medic anestezist care sa participe la operatie.
Raspunsul ne-a lasat efectiv fara cuvinte… nu creadeam vreodata ca se poate intampla asa ceva in singurul spital de pediatrie din Prahova.
Norocul nostru a fost ca starea lui, desi era rea, nu putea sa mearga in picioare ci doar dus in brate de tatal sau, nu era o urgenta majora. Drept pentru care, la recomandarea medicilor, ne-am suit in autoturismul propriu si am gonit spre Bucuresti, sperand sa gasim rezolvarea problemei noastre acolo.
Cand am ajuns la sectia de chirurgie a spitalului Marie Curie din Bucuresti, medicul care ne-a intampinat a ramas stupefiat de motivul trimiterii noastre acolo: la spitalul de pediatrie din Ploiesti nu avem medic anestezist.
Sa va mai spun cum ne-am simtit noi, parintii, venind disperati pe drum cu copilul bolnav in brate si sperand din toate puterile ca starea lui nu s-a agravat intre timp? Ne-am simtit asemenea unor oameni din lumea a treia care se agata de ultima speranta pentru copilul lor.
Copilul a fost pus din nou la perfuzii si operat ulterior… Slava Domnului, acum suntem acasa, iar starea lui e buna.
Pacat de medicii de la spitalul de pediatrie din Ploiesti, care nu isi pot exercita meseria pentru care s-au pregatit atata timp si nu ne pot ajuta copiii…
Si mai pacat de copiii nostri, ca au avut nesansa de a se naste intr-un oras unde nimanui, dintre cei platiti pentru asta, nu ii pasa de sanatatea lor…
Cu respect, mama lui Paul
Ei sunt responsabilii pentru dezastrul din sănătatea prahoveană! Sună-i!
