- Publicitate -

Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 3

În episoadele despre “Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității” publicate de noi săptămânile trecute, vă aduceam în atenție modalități prin care se crede că putem obține o calitate bună a vieții chiar și la o vârstă înaintată. Unele argumente țin de logica gândirii, altele apar ca dovezi ale cercetărilor făcute de oamenii de știință privind acei oameni care ajung și chiar depășesc cu mult vârsta de 100 de ani – centenarii și supercentenarii.

“Calitatea vieții este singurul argument care justifică dorința de a trăi până la astfel de vârste. Fără o calitate satisfăcătoare a vieții, atingerea acestor vârste înaintate ar avea ca efect doar o existență chinuitoare”, precizează dr. Alin Scarlat, director al spitalului AS Medica Bucov.

Mulți dintre subiecții studiilor care au atins aceste performanțe declară că au avut vieți obișnuite, cu greutăți și chiar evenimente nefaste (foamete, războaie etc), dar că au ales să privească viața într-un mod pozitiv.

Optimismul ne asigură dorința de a trăi

Optimismul este asociat cu o longevitate excepţională, conform cercetărilor realizate de Lewina Lee, psiholog la Universitatea din Boston. Acest lucru ar putea include faptul că vârsta mai înaintată este un deziderat. „Aș crede că oamenii optimiști tind să se simtă mai încrezători în capacitatea lor de a-și îndeplini obiectivele pe măsură ce îmbătrânesc”, a spus Lee.

Extraversia sau a fi extravertit este o altă trăsătură de personalitate care îți poate prelungi durata de sănătate. „Legătura dintre relațiile sociale și longevitate este la fel de puternică precum nivelul colesterolului sau fumatul”, a spus Susan Charles, profesor de psihologie la Universitatea Irvine din California. „Este un efect uriaș.”

Citește și Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 2

Bătrânii au o liniște interioară care este favorabilă pentru sănătatea inimii și susține un somn mai bun, ambele fiind legate de longevitate. Deși oamenii cu stres zero raportează o fericire mai mare, ar putea avea o cogniție mai proastă, în detrimentul sănătății pe termen lung, a spus Susan Charles. „Ai nevoie de o mică provocare pentru o bunăstare optimă.” Cea mai comună sursă de stres sunt alte persoane, a adăugat ea, dar cei care îmbătrânesc cu succes obțin beneficiile socializării fără a se simți amenințați sau exasperați de ceilalți.

Oamenii care văd aspectele pozitive ale îmbătrâniri trăiesc mai mult

Alţi factori legaţi de longevitate sunt convingerile legate de vârstă, atât cele pozitive, cât și cele negative. Oamenii care văd aspectele pozitive ale îmbătrânirii, cum ar fi înțelepciunea și maturitatea emoțională, trăiesc mai mult.

Experta în îmbătrânirea sănătoasă, dr. Becca Levy (profesor de epidemiologie la Şcoala de Sănătate Publică Yale), a efectuat cercetări în cadrul cărora a explorat factorii psihosociali care influențează funcționarea cognitivă și fizică a persoanelor în vârstă, precum și longevitatea acestora. Dr. Levy „demonstrează că multe probleme de sănătate, precum pierderea memoriei, declinul auzului și evenimentele cardiovasculare, considerate anterior ca fiind în întregime datorate procesului de îmbătrânire, sunt în schimb influențate de convingerile negative legate de vârstă.” Mesajele și convingerile negative despre îmbătrânire limitează oportunitățile, afectează sănătatea.

Aproximativ un sfert din populație poartă gena APOE4. Dar mai puțin de jumătate dintre cei care poartă gena ajung de fapt să sufere de boala Alzheimer. După ce mai multe studii anterioare au sugerat că, convingerile pozitive despre îmbătrânire pot avea beneficii cognitive, cercetătorii au căutat să afle mai multe despre cum convingerile legate de îmbătrânire ar putea juca un rol protector împotriva apariției demenței.

Becca Levy și colaboratorii ei, Martin Slade și Robert Pietrzak de la Școala de Medicină din Yale, și Luigi Ferrucci, director științific al Institutului Național pentru Îmbătrânire, au studiat un grup de 4.765 de persoane, cu o vârstă medie de 72 de ani, care nu aveau Alzheimer sau alte forme de demență la începutul studiului. Participanților li s-a făcut un test de salivă pentru a vedea dacă au gena APOE4.

Citește și Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 1

Aproximativ 26% purtau gena, iar 7% dintre ei purtând două copii, ceea ce crește foarte mult riscul de Alzheimer. Participanţii au răspuns, de asemenea, la o serie de întrebări despre modul în care ei privesc bătrânețea și îmbătrânirea, clasându-se, de la puternic de acord până la total dezacord, cu privire la afirmații precum:

-„Lucrurile continuă să se înrăutățească pe măsură ce îmbătrânesc”

-„Am la fel de multă motivație ca și anul trecut”

-„Cu cât îmbătrânesc, cu atât mă simt mai inutil”

-„Sunt la fel de fericit acum ca și când eram mai tânǎr”

-„Pe măsură ce îmbătrânesc, lucrurile sunt mai bune decât am crezut că vor fi”

Convingerile pozitive privind vârsta pot reduce nivelul de stres

„Cercetătorii sunt de părere că, convingerile negative despre îmbătrânire pot contribui la stres, iar nivelurile ridicate de stres pot contribui la dezvoltarea demenței. Pe de altă parte, credințele pozitive despre îmbătrânire pot ajuta la protejarea efectelor nocive ale stresului. Dacă convingerile pozitive legate de vârstă reduc influența APOE4, probabil că ar avea loc ca un proces epigenetic de mai târziu.

În acest proces, convingerile pozitive privind vârsta, care pot reduce nivelul de stres, ar putea modifica expresia genelor. Cei cu atitudini pozitive au, de asemenea, mai multe șanse să socializeze și să se angajeze în activități fizice, care sunt, de asemenea, legate de un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer.”, spune dr. Alin Scarlat, medic internist.

Cercetătorii concluzionează că descoperirile studiului „ar putea informa strategiile de medicină personalizate pentru a îmbunătăți sănătatea cognitivă prin identificarea celor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență, așa cum este indicat de convingerile legate de vârstă, și apoi prin întărirea convingerilor pozitive privind vârsta printr-o intervenție”.

Medicii pot fi lideri de schimbare și de gândire

Cercetătorii consideră că medicii pot fi lideri de schimbare și de gândire în acest domeniu. În propriile interacțiuni cu pacienții, medicii ar putea face o campanie de conștientizare a efectelor convingerilor negative legate de vârstă în rândul pacienţilor și de a consolida convingerile pozitive legate de vârstă, ceea ce ar putea contribui la rezultate pozitive asupra sănătății. Astfel, medicii ar trebui să întrebe  pacienții despre convingerile lor legate de vârstă, să evalueze de ce parte se află și dacă aceștia se referă la propria lor îmbătrânire într-un mod negativ, să-i încurajeze să consolideze convingeri pozitive legate de vârstă.

De asemenea, atât pentru medici cât și pentru toată lumea, sunt importante metodele prin care se pun la îndoială convingerile negative legate de vârstă, pentru a fi cu adevărat conștienți de mesajele negative legate de vârstă, pentru a le contesta și pentru a găsi modalități de a întări o parte din convingerile pozitive legate de vârstă.

Convingerile despre îmbătrânire au un efect măsurabil asupra corpului nostru

Când e ziua de naștere a unei persoane, este important cum percepe persoana acea zi –  dacă reflectă la experiența îmbătrânirii, la faptul că a mai trecut un an din viaţă, sau dacă nici măcar nu dă importanţă faptului că a mai trecut un an. Dacă răspunsul este cel din urmă, faptul că nu ne gândim prea mult la îmbătrânire, înseamn ceea ce Journalul Pediatric de Asistenţă Medicală a numit „percepția adolescentului despre invincibilitate”.

Însă, de cele mai multe ori, când oamenii se gândesc la îmbătrânire, o pun într-o lumină negativă. Potrivit psihologului Becca Levy „Îmbătrânirea, rămâne o criză de sănătate publică în mare parte ignorată, care ne poate face pe toți – bătrâni și tineri deopotrivă – mai bolnavi psihologic și fizic.“

Convingerile despre îmbǎtrânire nu afectează doar modul în care ne simțim pe măsură ce îmbătrânim, ci are un efect măsurabil și asupra corpului nostru. „Am găsit dovezi că poate avea impact asupra unui număr diferit de sisteme de sănătate, inclusiv sistemele cardiovasculare și cognitive”, spune Levy.

Unul dintre motivele pentru care are un impact asupra atâtor sisteme diferite este că aceste convingeri legate de vârstă pot funcționa ca o lentilă asupra modului în care primim informații și a cât de mult stres trăim”, continuă ea. „Și asta poate acționa și ca un factor din amonte și poate afecta sănătatea noastră… inclusiv nivelurile de cortizol și răspunsul cardiovascular la stres. Aceste mecanisme, la rândul lor, pot avea un impact asupra unui număr diferit de sisteme din corpul nostru”.

Când Levy a făcut aceste cercetări, a descoperit că: „Participanții cu cele mai pozitive opinii despre îmbătrânire trăiau, în medie, cu șapte ani și jumătate mai mult decât cei cu cele mai negative opinii”. Cercetările ei au descoperit că, convingerile oamenilor despre îmbătrânire au transcendet „sexul, rasa, statutul socio-economic, vârsta, singurătatea și sănătatea. Credințele privind vârsta le-au furat sau au adăugat aproape opt ani vieții lor”.

Atitudinea pozitivă asupra îmbătrânirii ne poate îmbunătăți memoria, mersul, echilibrul și dorința de a trăi

Atunci când îmbătrânirea este văzută ca o experiență negativă, caracterizată prin termeni precum decrepit (ramolit, rablagit), incompetent, dependent și senil, indivizii tind să experimenteze mai mult stres în viață și să se angajeze mai rar în comportamente sănătoase, cum ar fi exercițiile fizice. Când opiniile sunt pozitive (semnalizate prin cuvinte precum înțelept, alert, realizat, creativ etc.), oamenii sunt mai susceptibili să fie activi, rezistenți și să aibă o voință mai puternică de a trăi.

În cercetarea sa, dr. Levy a observat modul în care convingerile despre îmbătrânire exprimate la o vârstă mai fragedă pot afecta supraviețuirea unei persoane. Aceste convingeri despre îmbătrânire sunt interiorizate în mare parte inconștient, încă din copilăria timpurie pe măsură ce absorbim mesajele despre îmbătrânire de la bunici, de la părinţi, de la televizor, din filme, din cărți, etc. „De la trei sau patru ani, copiii acceptă credințele legate de vârstă ale culturii lor”, spune Levy. Apoi, la o vârstă mai înaintată, „aceste convingeri devin relevante și influențează sănătatea”.

Peste 400 de studii științifice au demonstrat impactul convingerilor indivizilor despre îmbătrânire. Dar „Cu mentalitatea și instrumentele potrivite, ne putem schimba convingerile legate de vârstă”, afirmă Becca Levy, care a demonstrat în mai multe studii că expunerea oamenilor la descrieri pozitive ale îmbătrânirii le poate îmbunătăți memoria, mersul, echilibrul și dorința de a trăi. Toți avem „o oportunitate extraordinară de a ne regândi ce înseamnă să îmbătrânim”, afirmă ea.

Levy este de părere că în comparație cu alți factori care contribuie la longevitate, convingerile legate de vârstă au avut un impact mai mare decât colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, obezitatea și fumatul. Toți acești factori au fost mai puțin importanți comparativ cu convingerile despre îmbătrânire. A avea colesterol scăzut și tensiune arterială scăzută a adăugat o medie de 4 ani la viața oamenilor, iar nefumatul a adăugat 3 ani, comparativ cu convingerile pozitive care au adăugat 7,5 ani.

Modul în care gândești la îmbătrânire poate determina cât timp trăiești

De asemenea, ea afirmǎ cǎ este posibil ca fiecare dintre noi să activăm și să întărim convingerile pozitive legate de vârstǎ. Primul lucru pe care îl putem face este să conștientizǎm care sunt convingerile noastre legate de vârstă.

Cea mai comună credință negativă despre vârstă este că toate tipurile de cogniție sunt în declin la toate persoanele în vârstă. Dar știința arată că pur și simplu nu este adevărat. Știm că există multe tipuri diferite de cunoaștere. De exemplu, memoria procedurală, capacitatea de a-ți aminti cum să mergi pe bicicletă, asta este ceva care se menține. De asemenea, există unele abilități care de fapt se îmbunătățesc pe măsură ce înaintezi în viață, cum este de exemplu, capacitatea de a folosi metacogniția (modalitatea de a anticipa, monitoriza, controla și evalua cogniția).

Unele dintre tipurile de memorie despre care se crede că scad automat pe măsură ce înaintezi în vârstă, pot fi îmbunătățite prin intervenții potrivite, cum ar fi întărirea convingerilor pozitive privind vârsta. Astfel, un actor pensionar în vârstă de 84 de ani care a fost intervievat de Levy a reușit să memoreze cu succes o poezie de 60.000 de cuvinte.

Acesta a spus că, pentru el, ceea ce l-a inspirat și l-a motivat cu adevărat a fost propria sa credință pozitivă despre vârstă. Prin intervievarea unor supercentenarieni, Levy a găsit câteva modele destul de comune în rândul acestora. Astfel, sfaturile cercetătoarei Levy legate de „longevitatea extremă” pentru a ajunge la statutul de supercentenar, sunt:

Implementarea unor convingeri pozitive despre vârstă, adică, modul în care gândești la îmbătrânire poate determina cât timp trăiești. Prin referințe încrucișate la unele date legate de Indicele Național al Decesului (care ține evidența deceselor din țară) Levy a constatat:

Am descoperit că cei care au acceptat mai multe convingeri pozitive legate de vârstă au avut o supraviețuire medie cu 7,5 ani mai lungă decât cei care au acceptat mai multe convingeri negative despre vârstă”, explică ea. Și în ceea ce privește traiul până la 110 ani plus, convingerile legate de vârstă pot avea de asemenea, un impact profund. Levy a intervievat diverși supercentenari din Japonia, în special pe cea mai longevivă femeie japoneză Kane Tanaka (care a murit pe 19 aprilie 2022, la 119 ani). La momentul respectiv „Ea a spus că a simțit că se află în cea mai bună perioadă din viața ei”, a explicat Levy. Și când Levy a vorbit cu alți cercetători din Japonia, „credințele pozitive despre îmbătrânire au fost o temă care a continuat să apară”.

Persoanele în vârstă contribuie la societate

Potrivit lui Levy, unul dintre cele mai mari mituri despre îmbătrânire este că persoanele în vârstă nu contribuie la societate. În cercetările ei, Levy a descoperit într-un set de întrebări din studiul efectuat la Oxford, Ohio, o întrebare adresată de un sociolog participanților cu vârsta de peste 50 de ani, despre convingerile lor legate de vârstă: „Sunteți de acord sau nu sunteți de acord că persoanele în vârstă contribuie la societate?

Convingerea că persoanele în vârstă nu contribuie la societate, apare într-o serie de mesaje culturale, dar cercetările arată că acest lucru este fals. Motivațiile altruiste devin mai puternice odată cu vârsta. Adulții în vârstă lucrează adesea, sau fac voluntariat în poziții care aduc contribuții semnificative și tind să se implice în ceea ce se numește gândire moștenită, dorind să creeze o lume mai bună pentru generațiile viitoare. „Motivația de a contribui la societate și de a-i ajuta pe alți oameni, crește de fapt în viața din etapa superioară”, spune Levy.

Studiile arată că persoanele în vârstă sunt cele mai predispuse să recicleze. Ele sunt, cel mai probabil dispuse să doneze diferitelor organizații nonprofit sau fundații. Mulți dintre ei ocupă posturi de voluntari care le permit să contribuie la societate în moduri diferite”. Levy spune că punerea în aplicare a convingerilor pozitive privind vârsta poate ajuta în acest sens „Dacă credeți că persoanele în vârstă contribuie într-adevăr la societate, s-ar putea să vă implicați mai mult în comunitatea dvs. și să simțiți un sentiment de apartenență (și a face conexiuni de calitate este uriaș pentru longevitate).“

Și faptul de a da înapoi comunității, îți poate afecta longevitatea: mai exact, actele de bunătate (numite „efectul Maicii Tereza”) pot de fapt să-ți stimuleze răspunsul imunitar. „Ideea de a fi generativ, de a te simți necesar, este o forță care crește mai târziu în viață”, spune Levy. „Dar este și ceva la care putem lucra pentru a găsi.”

Oamenii care își găsesc un scop mai târziu în viață au o durată mai lungă de viață

De asemenea, „Știm dintr-o serie de studii că oamenii care își găsesc un scop mai târziu în viață au o durată mai lungă de viață”, spune Levy. Studiile arată că oamenii care au un sens în viață, unul sau mai mule scopuri au o sănătate fizică generală mai bună. Desigur, scopul poate însemna lucruri diferite pentru diferiți oameni. Nu există o modalitate specifică de a găsi un scop.

În ceea ce privește modul în care îți cauți scopul, totuși, asta depinde de tine să decizi. „Depinde de ceea ce vă place și ce vă atrage, punctele forte”, notează Levy. „Ar putea fi orice, de la a scrie poezie la a te alătura unui grup de activiști, până la a veni cu o nouă formă de exercițiu. Deci există o mulțime de diferite moduri prin care poți adăuga scop vieții tale.

Să ai un scop sau o direcție în viață cu obiective clare care te energizează și „Este atât de unic pentru individ”, a spus Patrick Hill, psiholog la Universitatea Washington din St. Louis. Cei care spun că au un scop în viață, au tendința de a avea un volum mai mare al creierului într-o zonă a creierului care este legată de conștientizarea de sine și de luarea deciziilor. Existǎ multe tipuri de scopuri. Unii își fac un scop din locurile de muncă, în timp ce alţi oamenii sunt conduși de scopuri artistice, ceea ce oferǎ au un avantaj pentru longevitate.

Pentru „Longivitatea extremă” în afară de strategiile de dietă și sfaturile de exerciții fizice pentru a-ți îmbunătăți durata de viață, Levy ar argumenta că modul în care te gândești la îmbătrânire joacă un rol și mai important. Pe scurt: este posibil să te „gândești” mai tânăr.

Crearea unui portofoliu de modele pozitive

Concentrarea pe imagini pozitive ale îmbătrânirii poate ajuta creierul uman să urmeze un model constructiv mai degrabă decât distructiv. Aceste imagini pozitive pot fi reprezentate de oameni cunoscuţi, un personaj dintr-o carte, o figură istorică etc. Gândiţi-vǎ la calitățile pozitive pe care le admiraţi la o persoană în vârstă și aţi vrea să le consolidaţi în voi. O persoană poate avea simțul umorului. O alta poate avea o abilitate de a rezolva conflictele dintre oamenii și a-i împăca. Altul ar putea avea o mare etică a muncii sau o mare abordare a justiției sociale. Pot exista diferite puncte forte la diferiți oameni care ne pot inspira.

Contactul permanent între generații. Cercetările arată că un contact semnificativ între generații poate fi o modalitate de a îmbunătăți convingerile legate de vârstă. Căutați modalități de a cunoaște oameni de alte vârste în diferite locuri pe care le puteţi frecventa. Faptul de a vedea persoane în vârstă în acțiune (un curs de dans, diverse evenimente culturale, evenimente politice etc.) ne permite adesea să risipim convingerile negative legate de vârstă.

“Memoria și sănătatea creierului nostru se pot îmbunătăți pe măsură ce îmbătrânim. Stereotipul obișnuit conform căruia mintea declină pe măsură ce îmbătrânim nu se potrivește cu știința. Există multe tipuri diferite de memorie care sunt stabile și se pot îmbunătăți pe măsură ce îmbătrânim. Astfel, conectivitatea creierului și neuronii continuă să se dezvolte, ceea ce ne adaugă inteligență.

Un moment de uitare nu este neapărat un semn de îmbătrânire sau ceva rău; este un semn că memoria noastră se schimbă în timp, ceea ce nu este în sine un lucru rău. Trebuie să ne amintim că vârsta poate fi o construcție fluidă din punct de vedere social. Nu există o modalitate stabilită de îmbătrânire, iar procesul de îmbătrânire nu este determinat doar de biologia noastră.

Iar vestea cea bună este, că atitudinile noastre față de îmbătrânire pot fi schimbate sau îmbunătățite în orice moment pe parcursul vieții, ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra sănătății și duratei noastre de viață. Pe măsură ce învățăm să ne schimbăm convingerile legate de vârstă pentru a fi mai pozitivi și a reduce mesajele culturale negative despre îmbătrânire, putem avea un impact favorabil asupra cursului vieții noastre. Putem deveni conștienți și putem schimba mesajele pe care le primim și le dezvoltăm privind îmbătrânirea atât la nivel individual, cât și la nivel social.”, ne asigură dr. Alin Scarlat.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0785 075 112, pe WhatsApp sau Signal.

Urmărește știrile Observatorul Prahovean și pe Google News!

Video Observatorul Prahovean

- Publicitate -
- Publicitate -

Articole asemănătoare

Cezar, „The voice”, alături de copiii talentați care provin din medii defavorizate. „Nu vând iluzii! Dacă un copil are potențial, îi sunt alături, dar...

Este unul dintre primii 5 contratenori ai lumii și singurul din România. Vocea sa inconfundabilă impresionează. Artistul ploieștean, Cezar „The voice” Ouatu a avut...

Ce obligații vor avea polițiștii, jandarmii și armata pentru combaterea pestei porcine africane. Câți bani se vor acorda pentru reducerea efectivelor de mistreți –...

Un proiect de hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere, prevede noi obligații pentru polițiști, jandarmi și armată când vine vorba despre măsurile de control...
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele știri

Cezar, „The voice”, alături de copiii talentați care provin din medii defavorizate. „Nu vând iluzii! Dacă un copil are potențial, îi sunt alături, dar...

Este unul dintre primii 5 contratenori ai lumii și singurul din România. Vocea sa inconfundabilă impresionează. Artistul ploieștean, Cezar „The voice” Ouatu a avut...

Ce obligații vor avea polițiștii, jandarmii și armata pentru combaterea pestei porcine africane. Câți bani se vor acorda pentru reducerea efectivelor de mistreți –...

Un proiect de hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere, prevede noi obligații pentru polițiști, jandarmi și armată când vine vorba despre măsurile de control...

Prefectura Prahova cere mobilizarea primarilor în contextul codului galben de ninsori, vânt și polei

Prefectul județului Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a solicitat, joi, mobilizare în contextul fenomenelor meteorologice periculoase anunțate de meteorologi. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a...

Mai noi ori mai vechi? [VIDEO]

Bună ziua! Astăzi voi parcurge rubrica ceva mai frugal, pentru că pur și simplu așa am simțit că ar trebuie să fac de data...

Virozele din ultima vreme sunt puse de către unii pe seama vaccinului anti-COVID. În acest timp, mișcarea „sângelui pur” adună tot mai mulți adepți

După ce pandemia de COVID-19 a trecut, au rămas adepții teoriilor conspirației care sunt nedumeriți că nu mor vaccinații pe capete. Dacă la început dădeau...
Parteneri
MindArchitect
- Publicitate -