Printr-un articol publicat ieri despre atacul asupra sistemului bancar românesc prin campanii publicitare susținute cu milioane de euro lunar, Hotnews a identificat drept principali responsabili corporațiile proprietare ale rețelelor sociale. Mai precis, goana acestora după profit cu orice preț. Parțial corect.
Ce ați spune dacă ați afla că publicația condusă de Cătălin Tolontan este una dintre platformele cele mai eficiente folosite pentru distribuirea acestor narative pe internetul de limbă română?
Vă rugăm să aveți răbdarea de a citi cele ce urmează, deoarece am păstrat bomba pentru final.
Pe 15 ianuarie 2025, ca parte a demersului nostru de avertizare asupra pericolului reprezentat de publicitatea online la infracțiuni, dezinformare și propagandă, trimiteam unui număr de 19 entități media, inclusiv Hotnews, următorul e-mail:
„Bună ziua,
Site-ul dumneavoastră găzduiește campanii de publicitate contextuală – native ads care conțin informații inexacte, false sau care promovează campanii de phishing, publicitate la servicii precum vrăjitoria, produse inexistente pe piața românească etc.
În urma documentării, am constatat că, deși materialele respective sunt 100% creații publicitare, aceste produse sunt confundate cu «articole de presă», publicul consumator asociind aceste materiale cu editorialul dumneavoastră.
Confuzia este cât se poate de firească, deoarece reclamele sunt publicate «ca trimiteri» în zonele cele mai citite ale paginilor unora dintre cele mai credibile și accesate instituții media din România, printre care vă numărați.
De asemenea, multe dintre trimiterile de pe site-ul dumneavoastră duc către pagini-clonă ale unora dintre cele mai vizitate site-uri din România, printre care vă numărați.
Relevant în acest sens este materialul atașat, care înregistrează o navigare pe site-ul (…) realizată vineri, 10 ianuarie. Menționăm că mai avem zeci de astfel de exemple, de pe mai multe site-uri din România.
Am constatat că aceste campanii folosesc în mod neetic și ilegal imaginea unora dintre cele mai respectabile vedete și credibilitatea unora dintre cele mai accesate site-uri pentru:
- acțiuni de phishing – practici neetice sau ilegale de culegere de date personale;
- reclamă la produse îndoielnice sau care nu există pe piața românească;
- promovarea unor platforme de tranzacționare, de criptomonede sau a unor activități de tip vrăjitorie etc.,
trimiterile către ele pornind din zonele cele mai citite ale site-ului dvs. – finalul articolului.
Așa cum puteți constata, această practică duce în primul rând la erodarea încrederii în actul jurnalistic derulat pe platforma dumneavoastră.
Acesta este motivul pentru care vă rugăm să ne răspundeți în cel mai scurt timp la următoarele întrebări:
Aveți colaborări cu agenții de publicitate contextuală? Dacă da, ați fost de acord în mod explicit ca platforma dumneavoastră să fie folosită ca suport pentru campanii publicitare care încurajează practici/activități ilegale sau neetice?
Ca suport al acestor materiale, vă însușiți practicile promovate?
Ați luat vreo măsură de corectare a informațiilor din campaniile publicitare propuse de acești parteneri? Dacă da, ne puteți oferi exemple?
Veți continua să derulați acest tip de campanii?
Ați luat vreodată contact cu informația că numele și imaginea site-ului sau elemente grafice ale unor producții video realizate de către dumneavoastră au fost folosite sau clonate fără acord, pentru a disemina informații de tip fake news sau clickbait ori reclame la activități ca cele menționate mai sus?
Dacă da, ce reacție ați avut față de acestea? Cum au fost finalizate demersurile dumneavoastră?
Ați descoperit sau ați fost informați de existența unor articole în care numele și imaginea dumneavoastră sunt folosite fără acordul dumneavoastră pentru a promova diferite produse și/sau servicii?
Cum ați reacționat? Care a fost finalitatea demersurilor făcute, în cazul în care ați avut o reacție?
Considerați că ar fi oportună apariția unui set de reglementări care să descurajeze aceste practici? Dacă da, ce propuneri aveți în acest sens?”
Nu am primit răspuns de la niciuna dintre entitățile contactate, deci nici de la Hotnews.
În timp, observând că aceste rețele au doar ca scop aparent promovarea de infracțiuni, scopul principal fiind acela de culegere de date pentru calibrarea și derularea eficientă a campaniilor de dezinformare, propagandă și divizare socială, am revenit cu același tip de solicitare către instituțiile media gazdă.
Nici de această dată nu am primit răspunsuri. Mai mult, majoritatea au continuat să difuzeze anual probabil zeci de milioane de afișări ale acestui conținut. Inclusiv Hotnews.
Publicația a ales să se comporte exact precum marile corporații pe care le acuză în articolul de ieri că, în goana după profit, nu respectă reguli de etică sau, mai grav, legislația europeană de profil.
Există, totuși, o diferență între marile corporații și comportamentul celor de la Hotnews – primele nu ascund intenția de a obține profit de pe urma consumatorilor, în timp ce cei din urmă și-au făcut un brand din comportamentul etic și respectul față de cititori.
Și acum bomba – cea mai vizibilă dovadă a acestui tip de comportament duplicitar și nedeontologic o oferă tot publicația condusă de Cătălin Tolontan.
Cu nicio săptămână înainte de difuzarea articolului „Campanie de compromitere a directorilor de bănci – fotografii falsificate cu aceștia, realizate cu Inteligența Artificială”, site-ul Hotnews găzduia reclamă pentru acest narativ.
Cititorii care accesau ”reclama” – Majorarea pensiilor 1 iunie ce părea furnizată de Libertatea ajungeau pe o pagină clonă a ziarului Adevărul:
VIDEO
Ce credeți, cititorii Hotnews ar merita măcar câteva scuze pentru comportamentul neetic și nedeontologic al instituției media, pentru a se delimita astfel de „marile platforme”?
Dar românii din țară și din afară, ar merita să fie protejați de către autoritățile de profil care pot bloca oricând aceste campanii publicitare, dar, așa cum o tot spunem de ani buni, nu o fac?
Acest articol face parte din campania de public awareness privind campaniile publicitare de promovare a infracțiunilor, propagandei, dezinformării și divizării sociale derulate pe internetul de limbă română, demarată de Observatorul Prahovean în anul 2024 și susținută de Asociația pentru Transparență în Comunitate.
Nu sunt un fan al HN cu atât mai mult al lui CT, un om fara caracter, de meserie mercenar năimit ca să „vopsească” pe oricine e plătit să o facă, ghilimele se referă la acțiunea de vopsire în maro ca să fiu elegant.
Dar cum măria lor corporatiștii bancari, nu băncile, au fost prinși cu fofîrlica, adică au urcat artificial dobânzile pe piața creditului autohton, nu mai e loc de spălare de creiere și contrapropagandă. De fapt ați remarcat cred cu toții că „vestea” cu măsluirea ROBOR-ului sau a IRCC-ului mai exact analizată și sancționată de Consiliul Concurenței e propagandă pură, imagine și justificare a salariilor celor care lucrează pentru Consiliu
Culmea e că scrupuloasa analiza nu a calculat, estimat in procente măcar la cât s-ar ridica diferența insușotă de bănci acum vreo 6-7 ani. In aceste condiții este lesne de prevăzut tren că decizia va putea fi lesne anulată sau cum cele 700 fe milioane de lei se vor topi asa cum au apărut, din nimic. Asta după ce niste case de avocatura vor in casa niste milioane bune dupa niste procese ce se vor întinde cam 5 ani. Dar miza e și pentru avocații pentru cei păgubiți vare poate vor înghiți nada și de vor angaja fie de unii singuri dai asociați procese civile păguboase
Totul e un spectacol continuu, așa încât publicul să poată crede in justitie ca si in alte instituții ale statului. Până la proba contrarie, bineînțeles