Cu un penis gigantic deasupra capului, Gică Hagi îți prezintă leacul minune pentru potență. Alături, Nadia Comăneci îți povestește de lângă un jet de urină cum a scăpat de incontinența urinară. În același ecran, cu fețele pline de viermi sau negi, actrițele Maia Morgenstern și Carmen Tănase îți propun leacuri și creme minune. Un nou val de reclame contextuale au invadat internetul în limba română și este de o agresivitate fără precedent.
Vedete umilite în reclame fake
Pe același ”ziar”, puternic afectată de psoriazis, Anca Țurcașiu îți recomandă un medicament minune. Lângă ea, profesorul doctor Leon Dănăilă îți spune cum să scapi de cele mai multe dintre dureri folosind creme și leacuri minune.
Alte zeci de vedete și personalități ale vieții publice sunt folosite pentru promovarea unor produse și practici ilegale. Printre cele mai des folosite vedete în acest nou set de reclame sunt actorii Florin Piersic și Răzvan Vasilescu, jurnalistul Marius Tucă, solistul Dan Bitman sau doctorul Mihail Pautov.
Pentru cei familiarizați cu campania noastră de public awareness privind pericolul reprezentant de aceste reclame, rețeta este cunoscută. Odată ce dai clik pe un ”articol”, ți se deschide o altă pagină de ”ziar online” sau, frecvent, clona unor site-uri ale unor mass media respectabile și îți este propus pentru lectură un text imaginar.
Cum funcționează ”rețeta”
În acest text, vedetele sunt folosite în interviuri imaginare de promovare a leacurilor minune în care recomandă călduros cumpărarea respectivelor produse. Imediat sub recomandări apar casetele de culegere a datelor personale.
Constatarea noastră este că scopul principal al acestor reclame nu este promovarea de leacuri minune care îți cresc potența, te scapă de dureri articulare sau de surzenie. Vânzarea este scopul secundar.
Concluzia documentării noastre de până acum este că scopul principal al acestui tip de reclame este culegerea ilegală a datelor personale ale utilizatorilor.
Odată ce decid să completeze ”formularul de comandă”, aceștia nu sunt informați cu privire la destinația sau traseul pe care îl vor avea datele sale precum nume, prenume, adresă de e-mail, număr de telefon etc.
Nimeni nu știe cine le prelucrează și cum le gestionează, în ce scop, pentru că ”formularele de contact” nu respectă nicio lege.
Continuarea este, din nefericire, bine-cunoscută. Mii și mii de oameni sunt păcăliți sau se îmbolnăvesc folosind produsele ”recomandate” de Nadia, Hagi, Florin Piersic etc. Imediat ce înțeleg că au fost folosiți, primul subiect al furiei lor este vedeta: cum a putut recomanda așa ceva? Apoi, ”statul”: cum le dă voie să promoveze așa ceva?
Noul pas: manipularea
Navigarea online le este țintită cu conținut care le accentuează starea de furie atât față de personalitatea a cărei imagine a fost folosită fără ca aceasta să aibă cea mai vagă idee, dar mai ales față de autoritățile care permit derularea fraudelor.
Țintirea (micro-targhetarea) este foarte ușor de realizat de către cei aflați în spatele campaniilor – au datele personale cât se poate de precise ale victimelor.
Ulterior, acestora le sunt propuse pentru accesare pagini social media sau grupuri de Telegram, WhatsApp sau Facebook Messenger pentru discuții despre cât de vulnerabili sunt, cât de avide sunt vedetele și ce indiferent este statul.
Vă sună familiar rețeta?
Rețelele de publicitate contextuală prin intermediul cărora sunt difuzate aceste reclame în cele mai vizibile zone ale unora dintre cele mai accesate site-uri din România sunt MGID, AdsKeeper și Taboola. Ele generează zilnic zeci de milioane de accesări ale conținutului.
De remarcat că acest tip de reclame care promovează infracțiuni și culeg în mod ilegal datele utilizatorilor este difuzat de aproximativ opt ani pe internetul de conținut în limba română timp în care niciuna dintre rețelele de publicitate contextuală nu a fost sancționată de vreo autoritate națională.
Acest articol face parte din campania de conștientizare a pericolului reprezentat de publicitatea contextuală care promovează infracțiuni pe internetul cu conținut în limba română începută de Observatorul Prahovean în decembrie 2024 la inițiativa jurnalistului Mihai Nicolae.
