Sistemul Antigrindină în Prahova: Bun sau rău? Prezentare generală (1)

Observatorul Prahovean începe astăzi un serial despre Sistemul Antigrindină în Prahova, sistem controversat care, în prezent, este suspendat. În județul Prahova sistemul antigrindină a fost suspendat începând cu luna iulie 2024, iar în restul țării începând cu luna septembrie. Scopul acestui serial este, ca pe bază științifică, să tragă fiecare concluzia dacă acest sistem este bun sau rău pentru agricultura și mediul din județul nostru, dacă era necesar și dacă se justifică continuarea lui.

Pentru oricine care nu este în domeniu, solicitarea de oprire a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, venită din partea fermierilor români, este cel puțin discutabilă. „Adică oamenii sunt nebuni? Ei chiar vor ca grindina să le distrugă culturile?”, este întrebarea pe care și-o pune oricine în această situație.

Sunt multe necunoscute și multe probleme care se pun cu privire la acest „sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor” și trebuie o documentare temeinică în domeniu pentru a înțelege pe deplin fenomenul.

Cum funcționează practic Sistemul Antigrindină?

Teoretic, prin intermediul sistemului, se lansează în atmosferă rachete încărcate cu iodură de argint care, odată ajunse în interiorul unui nor, pulverizează această substanță, care distruge grindina înainte de a cădea.

În România există, în cadrul Ministerului Mediului, „Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor” care are ca obiect de activitate managementul activităților de intervenţii active în atmosferă și asigură implementarea „Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor”. Până aici totul clar…

La noi în țară programul presupune lansarea de rachete RAG-96, încărcate cu AgI (iodură de argint) în atmosferă, mai exact în norii care produc grindină. Iodura dispersată în nor, printr-un proces chimic, împiedică formarea de grindină. Rachetele RAG-96 sunt produse de Electromecanica Ploiești S.A, o societate publică, pe acțiuni, cu acționariat Ministerul Economiei și S.C. Romarm S.A. Clar și aici…

În teorie sună bine…

Ce reclamă fermierii prahoveni

Ceea ce reclamă fermierii prahoveni însă este că, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa…

Județul Prahova, potrivit măsurătorilor istorice (date științifice), avea o medie de 0,5 – 1,5 zile cu precipitații sub formă de grindină pe an. Valori care nu justificau implementarea sistemului pilot antigrindină în Prahova. „De ce nu au implementat într-o zonă unde chiar bate grindina, cum ar fi în sus, pe la Satu Mare, de exemplu. De ce la noi, în Prahova, unde nici măcar nu aveam grindină decât 1-2 zile pe an?”, se plâng fermierii prahoveni.

De ani de zile aceștia, dar nu numai ei, ci fermieri din toată țara, se plâng de efectele nocive ale sistemului antigrindină: „Nu mai plouă deloc și seceta chiar distruge culturile!”, susțin aceștia.

În încercările lor de a obține studii științifice și date tehnice cu privire la ceea ce a stat la baza implementării acestui sistem, adresate instituțiilor statului, cât și entităților private care acționează în cadrul acestui sistem, s-au lovit în permanență de inexactități, de răspunsuri vagi și, cel mai important, spun ei, nu li s-a pus niciodată la dispoziție Autorizația de mediu în baza căreia iodura de argint ar trebui să fie dispersată în atmosferă.

Despre iodura de argint (AgI)

Iodura de argint este principalul compus chimic care este dispersat în atmosferă pentru a distruge grindina. Potrivit fișei tehnice a acestei substanțe, aceasta are contraindicații: „A nu se utiliza în scopuri private (uz casnic). Alimente, băuturi și hrana animalelor”.

De asemenea, tot în cadrul fișei tehnice, se arată că este:

„Periculos pentru mediul acvatic – pericol acut”

„Periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic”

„Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung”

„Evitaţi dispersarea în mediu”

Ori, în cazul dispersiei în atmosferă, unde ajung aceste particule? În cazul acestei substanțe, trebuie evitată „dispersarea în mediu”!

Potrivit informării de presă dată de Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în aprilie 2024: „Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate.

De exemplu, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha și generează următorii factori poluanți:

Total aerosoli   0,14 g/ha
Iod                   0,02 g/ha
AgI                   0,05 g/ha
Acid iodhidric   0,07 g/ha
CO2                 0,4 g/ha
HCl                   0,1 g/ha
XNO                 0,01 g/ha

Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activități industriale și normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km).

Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe”, deci, potrivit lor, rachetele antigrindină poluează nesemnificativ.

Dar afirmațiile lor se bazează pe un studiu care nu are la bază măsurători recente, realizate cu mostre din apă, sol, floră, faună, după ce „s-a tras” cu rachete, în aceeași zonă, timp de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, nu există niciun studiu de impact cu privire la efectele pe care acest sistem le-a avut de la implementare și până în prezent.

Va urma.