Sunt scenarii cu care ne confruntăm cu toții, mai devreme sau mai târziu: vecinul de la etajul de deasupra care ascultă muzică la ore târzii, cearta aprinsă din fața unui bar sau individul care face scandal în mijlocul străzii. Toate acestea intră sub incidența legii, dar nu în același mod și nu cu aceleași consecințe. Diferența dintre o amendă și un dosar penal poate fi, uneori, mai mică decât credem.
Din articol
Ce spune legea
În România, tulburarea ordinii și liniștii publice este reglementată prin două acte normative distincte, în funcție de gravitatea faptei: Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, pentru contravenții și articolul 371 din Codul Penal, pentru infracțiuni.
Principiul este simplu: cu cât fapta este mai gravă, cu atât sancțiunea este mai dură. Dar granița dintre cele două nu este întotdeauna evidentă pentru cetățeanul obișnuit.
Contravenția: gălăgia, larma și muzica dată prea tare
Legea nr. 61/1991 sancționează contravențional tulburarea liniștii locatarilor între orele 22:00–8:00 și 13:00–14:00, indiferent că este vorba despre zgomote produse cu orice aparat sau obiect, muzică la intensitate mare, strigăte sau larmă. Fapta se poate petrece în locuințe, localuri, sedii ale persoanelor juridice sau în orice loc din imediata vecinătate a imobilelor de locuit.
Amenda prevăzută pentru această contravenție este cuprinsă între 500 și 1.500 de lei. Important de reținut: sancțiunea contravențională se aplică doar dacă fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Altfel spus, dacă gălăgia rămâne la stadiul de deranj, fără violență, fără amenințări credibile, fără acte care să creeze indignare publică reală, rămâi în sfera amenzii.
Infracțiunea: când intervine violența sau amenințarea gravă
Lucrurile se schimbă radical atunci când comportamentul depășește simpla deranjare a vecinilor. Potrivit articolului 371 din Codul Penal, există trei trepte de gravitate:
Treapta 1 – Amenințări și atingeri grave aduse demnității: Fapta persoanei care, în public, prin amenințări sau prin jigniri grave la adresa altor persoane, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.
Treapta 2 – Violențe împotriva persoanelor sau bunurilor: Dacă tulburarea ordinii publice se produce prin acte de violență — lovituri, distrugeri, agresiuni fizice – pedeapsa urcă la închisoare de la 1 la 5 ani.
Treapta 3 – Prezența armelor sau obiectelor periculoase: Atunci când autorul are asupra sa o armă de foc, un obiect contondent, o substanță periculoasă sau chiar un animal care poate pune în pericol viața sau integritatea corporală a celor din jur, limitele pedepsei se majorează cu o treime față de treapta a doua.
Care este, de fapt, diferența esențială
Linia de demarcație dintre contravenție și infracțiune nu ține de locul faptei sau de ora la care se produce, ci de natura și intensitatea comportamentului. Contravenția presupune o formă mai ușoară de perturbare a liniștii (zgomot, deranj, eventual injurii).
Infracțiunea, în schimb, implică violență fizică sau amenințări de natură să creeze o stare reală de pericol și indignare publică, un comportament care afectează serios ordinea publică și siguranța celorlalți.
Cu alte cuvinte: vecinul care dă muzica tare la miezul nopții riscă o amendă. Cel care amenință sau lovește pe cineva în public riscă să ajungă în fața instanței penale.
Ce poți face dacă ești deranjat
Dacă vă confruntați cu tulburarea liniștii publice, puteți sesiza Poliția Locală sau, în cazuri mai grave, Poliția Națională prin apelul de urgență 112. Documentarea faptelor prin înregistrări, martori, sesizări scrise, poate fi esențială în cazul în care situația se repetă sau escaladează spre forma penală.
Legea există. Rămâne ca ea să fie și aplicată.
Este de neînțeles de ce tulburarea liniștii publice este sancționată doar dacă are loc între orele 13-14. În restul timpului nu este același deranj?
Salut, legea stipuleaza ca se aplica si in restul timpului, doar ca amenda este putin mai mica, conform alineatului 25, asta este singura diferenta, vezi art. 3 b si c.
Nu inteleg de ce multi interpretateaza aplicabilitatea ca fiind exclusiva acelor intervale mentionate.
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicata*) pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice*) a fost publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 7 februarie 2014 –– *) Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 61/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011.
25) tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma;
26) tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00-8,00 si 13,00-14,00 de catre orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuintele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinatia de locuinte ori situat in imediata vecinatate a acestora;
ART. 3
(1) Contraventiile prevazute la art. 2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 100 lei la 500 lei, cele prevazute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) si 34);
b) cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevazute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) si 28);
c) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevazute la pct. 2), pct. 5)-7), pct. 8)-10), pct. 13), 15), 19), 20), 26), 27), 29) si pct. 32);
Asadar, sa nu va bazati doar pe niste articole jurnalistice pentru informare.
Desigur ca nu mai vorbim doar de amenda in acest caz:
„„În aplicarea dispoziţiilor art. 371 din Codul penal, în cazul infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, pentru existenţa infracţiunii, violenţele, ameninţările sau atingerile grave aduse demnităţii nu trebuie să fie comise împotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violenţele, ameninţările ori atingerile grave aduse demnităţii, care tulbură ordinea şi liniştea publică, să fie săvârşite, în public, împotriva unei persoane.
În ipoteza în care violenţele, ameninţările sau atingerile grave aduse demnităţii persoanei, care tulbură ordinea şi liniştea publică, au fost comise, în public, împotriva unei singure persoane, nu operează dezincriminarea, nefiind incidente dispoziţiile art. 4 din Codul penal”, explică instanţa supremă referitor la Decizia nr. 9/2016.”