Au trecut peste 32 de ani de la revoluția din 1989. Dosarul a fost redeschis de Parchetul General, care într-un final a reușit să îl finalizeze pentru a fi trimis în judecată. Documentul de acuzare are 345 de pagini.
Ion Iliescu (92 de ani) este acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu, alături și de generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.
Este a doua încercare a Parchetului General de a trimite în instanță Dosarul Revoluției. Precedenta tentativă a fost invalidată de judecători, care au retrimis dosarul la Parchet.
În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei Militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Parchetul susține că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
