Subiectul temei pentru acasă a încins rețelele, odată cu noul ordin de ministru, pus în dezbatere publică. Practic, Daniel David ar vrea ca temele de vacanță să fie opționale, cele zilnice să se limiteze la o oră pentru copiii din ciclul primar și la două pentru cei de gimnaziu. Măsura, spun profesorii, dar și psihologii, este una binevenită, iar asta pentru că, „atunci când apare în viața adolescenților anxietatea de performanță, teama de eșec, epuizarea mentală sau pierderea motivației pentru învățare sunt resimțite din plin”.
Din articol
Ordinul de ministru, care a fost pus în dezbatere publică, propune reglementări clare: „În perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă pentru elevii din învățământul primar și gimnazial. Temele de vacanță sunt teme de tip suplimentar”, adică facultative. Potrivit aceluiași proiect, elevii din ciclul primar ar trebui să aloce temelor maximum o oră, iar elevii de gimnaziu două.
Practic, temele ar trebui să fie „mai scurte și făcute cu mai mult drag”, evitând „frustrarea și nemulțumirea” în rândul elevilor. Tema nu trebuie să mai fie, potrivit declarațiilor făcute de către ministrul Educației, o corvoadă, ci un instrument eficient de învățare, care să consolideze cunoștințele, nu să le epuizeze.
Profesor: „Tema trebuie să reprezinte o consolidare a materiei predate în clasă”
Unii profesori prahoveni consideră măsura ca fiind „una dintre puținele, ori poate singura luată de Daniel David, în mod responsabil”
Laura Popa, profesor de limba română, Școala Centrală Câmpina: „Eu, oricum, și cu acest ordin și fără, nu am dat niciodată elevilor mei teme pentru care să aloce mai mult de 15 minute și pe care eu să le pot corecta, individual, în alte 10 minute. Foarte important, tema trebuie să reprezinte o consolidare a materiei și să vină în completarea a ceea ce copiii au învățat în clasă. În momentul în care constat că ceva nu s-a înțeles, niciodată nu trec mai departe. Consolidez materia până mă conving că ceea ce am parcurs s-a înțeles foarte clar”.
„Un profesor nu trebuie să exagereze. Copilul are nevoie și de odihnă și recreere”
Alexandra Stroe, profesor de informatică, C.N. „Mihail Cantacuzino”, Sinaia: „Temele pentru acasă sunt binevenite, însă, niciodată nu trebuie să se exagereze. E nevoie de echilibru. Eu, spre exemplu, la informatică, elevilor de la mate-info intensiv, cu care am mai multe ore pe săptămână, le dau o singură temă.
Practic, dacă am ora marți, tema să fie gata până marțea viitoare. Așa, ei au timp să lucreze relaxați și în niciun caz nu apare suprasolicitarea. Evident că și cu cei de la profilul umanist procedez la fel. Am o singură oră pe săptămână, au o singură temă”.
„La liceu, e nevoie de aproximativ patru ore pentru teme”
Carmen Băjenaru, profesor de istor C.N. „I.L. Caragiale”: „Pentru un elev de liceu, două ore sunt insuficiente. Pentru teme, părerea mea, undeva la 3 ore și jumătate spre 4. Scris, fără învățat. Nu poți scrie tema fără să înveți. Gândiți-vă la cei care dau bacalaureatul și care trebuie să se pregătească temeinic”.
Am cerut și părerea unui psiholog cu privire la limitele care ar trebui să existe pentru temele elevilor, pentru a nu apărea suprasolicitarea, asta în cazul elevilor conștiincioși, care chiar resimt supraîncărcarea.
„Pentru ca un copil să poată învăța eficient, este esențial ca nevoile sale fiziologice de bază să fie îndeplinite: somn suficient, alimentație adecvată, mișcare, igienă și timp pentru relaxare.
Suprasolicitarea prin volum mare de teme reduce timpul efectiv de odihnă și somn, ceea ce poate conduce la oboseală cronică, iritabilitate, anxietate, dificultăți de concentrare și scăderea performanțelor școlare – exact opusul obiectivului educațional urmărit”, explică Isabela Alexe, psiholog clinician si psihoterapeut, cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România.
Tot aceasta completează: „La vârstele mici (7–11 ani), copiii au nevoie de aproximativ 9–11 ore de somn pe noapte, iar adolescenții (12–18 ani) de minimum 8–10 ore. Când timpul dedicat temelor depășește limitele sănătoase, aceste necesități biologice sunt adesea primele sacrificate.
Pentru copiii de vârstă școlară mică, jocul nu este un „lux” sau o activitate secundară, ci un mecanism esențial de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială. Prin joacă, copilul explorează lumea, își dezvoltă imaginația și creativitatea, exersează roluri sociale, învață autoreglarea emoțională, își consolidează stima de sine.
„Un copil de 7–10 ani poate rămâne concentrat eficient între 20-40 de minute”
Capacitatea de menținere a atenției la această vârstă este, în mod natural, limitată. Un copil de 7–10 ani poate rămâne concentrat eficient între 20-40 de minute, în funcție de activitate și motivație. Limitarea la maximum o oră pe zi a temelor este fundamentată pe nevoile reale ale copilului.
„Suprasolicitarea academică vine adesea peste un fond deja fragil de echilibru emoțional”
În perioada adolescenței, crește capacitatea de concentrare și de gândire abstractă, însă apar și mai multe provocări: presiunea socială, construirea identității, fluctuațiile emoționale, schimbările hormonale. Suprasolicitarea academică vine adesea peste un fond deja fragil de echilibru emoțional. Atunci când apare în viața adolescenților anxietatea de performanță, atunci teama de eșec, epuizarea mentală sau pierderea motivației pentru învățare sunt resimțite din plin.
Limitarea temelor la maximum două ore pe zi oferă posibilitatea revenirii la activități care susțin și completează dezvoltarea identității: sport, artă, voluntariat, relații sociale, hobby-uri. Creativitatea nu este stimulată exclusiv prin acumularea de informații, ci și prin experiențe directe: explorare, experimente, joc liber, activități în natură, artă și interacțiune umană.
Cum pot fi temele de vacanță un instrument valoros
Temele pentru vacanță, dacă sunt opționale și orientate către explorare, precum citit din plăcere, proiecte creative, experiențe culturale, pot deveni un instrument valoros. Dacă sunt însă impuse și voluminoase, ele anulează chiar rolul de refacere al vacanței.
Din punct de vedere psihologic, greșeala este parte firească a procesului de învățare. Ea oferă informație, nu pedeapsă. Când tema este folosită ca un instrument de pedepsire, o extensie a criticii sau a rușinii, se pierde tocmai valoarea ei educativă.
Când un elev experimentează în mod repetat emoții negative – teamă, rușine, anxietate, neputință, vinovăție – creierul său intră într-o stare de apărare. În această stare, capacitatea de concentrare, de memorare și de gândire flexibilă scad semnificativ. Nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre supraviețuire psihologică în fața unei experiențe percepute ca amenințătoare.
În schimb, o temă clară, rezonabilă ca volum și conectată cu aplicații practice poate deveni un instrument de consolidare.
„În numeroase familii, seara nu mai este un spațiu de conectare și relaxare, ci unul al presiunii și al negocierilor continue”
Volumul temelor pentru acasă, care depășește capacitatea reală de gestionare a elevului, nu afectează doar copilul, ci are un impact direct asupra întregului climat familial. Departe de a rămâne o activitate individuală, tema se transformă adesea într-un „front de lucru” care implică părinții, generând tensiuni, conflicte și epuizare emoțională.
În numeroase familii, seara nu mai este un spațiu de conectare și relaxare, ci unul al presiunii și al negocierilor continue. Mai mult decât atât, părinții, la rândul lor, vin după o zi de muncă solicitantă, cu propriile resurse limitate de energie și răbdare. A le atribui, implicit, un rol de „al doilea profesor” poate crea sentimente de inadecvare și dezechilibru între viața profesională și cea personală, dar pot fi și efecte psihologice mult mai dureroase”.
„Copiii noștri au nevoie de mai mult timp și energie ca să fie copii”
Pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului, relația cu familia este la fel de importantă ca performanța școlară. Elevii și părinții au nevoie de timp de calitate petrecut împreună, timp în care să construiască un sentiment real de siguranță emoțională.
Acest proiect de lege transmite un mesaj important: copilul este o ființă umană aflată în plină dezvoltare. Educația sănătoasă înseamnă echilibru între învățare, odihnă, joacă, relații și timp liber. Copiii noștri au nevoie de mai mult timp și energie ca să fie copii”, este opinia Isabelei Alexe, psiholog clinician si psihoterapeut, cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România.
Prin respectivul ordin de ministru, directorul și dirigintele sunt cei care vor monitoriza respectarea timpului maxim de 1 oră pentru elevii din primar și 2 ore pentru gimnaziu și liceu. Anual se va colecta feedback-ul elevilor și al părinților față de utilitatea și eficiența temelor pentru acasă.
Până să fie adoptat, ordinul de ministru este pus în dezbatere publică, fiind deschis la modificări și propuneri. Forma sa finală va fi publicată în Monitorul Oficial.
