Stres, oboseală și frustrare. Asta văd, de când a început acest an școlar, în ochii unui copil de-a șaptea. Un copil de 13 ani și jumătate, care, ieri cel puțin, a stat la școală de la 8 la 15, a ajuns acasă, a mâncat ceva pe fugă ca să nu întârzie la pregătire, iar când a revenit s-a așezat direct la birou pentru temele de-a doua zi. La șapte materii. Era trecut de 19, iar ea, la un moment dat, a spus că nu mai rezistă, se simte extenuată. „O curriculă mult prea încărcată, la care se adaugă temele prea multe, duce spre un singur deznodământ: copii stresaţi, anxioşi, frustraţi, care mai apoi renunţă la a mai înţelege ceva”, explică Elena Butunoi, psiholog școlar la C.N. „I.L. Caragiale” din Ploiești.
Istorie, chimie, fizică, biologie, matematică, religie și informatică. Așa arată orarul dintr-o zi de marți al unui elev de clasa a VII-a. Practic, un copil de 13 ani și un pic, ce stă la școală aproape cât un adult la serviciu, apoi intră la un fel de „schimb doi”, dacă îl putem numi așa, care se traduce prin pregătiri la română, matematică și o limbă străină, iar mai apoi temele pentru a doua zi. Asta înseamnă, făcute cu simț de răspundere, încă vreo două, trei ore petrecute la birou cu ochii în caiete, manuale, culegeri.
Citește și: 8,50, cel mai bun rezultat, în Prahova, la sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat
„Lucrez cu sute de copii și vă pot spune că asistăm la un fenomen de „încărcare” al elevului. Din păcate, sistemul nostru de învățământ actual pune mare preț pe latura cognitivă, mai puțin pe ceea ce înseamnă practică. Asta distruge un elev în timp.
Ore multe cu o materie extrem de stufoasă, teme peste măsură, de multe ori nici măcar din ceea ce se predă la clasă, practic mult balast cu conținut nesemnificativ, atât în manual cât şi în cadrul programei.
Citește și: S-au afișat rezultatele la Evaluarea Națională 2023. 12 elevi din Prahova au luat 10!
Copilul ajunge să se simtă epuizat, iar aici intervin problemele. Începe să își roadă unghiile, ridică tonul, refuză să mai facă ceva, totul din cauza oboselii, ori, din contră, e apatic și spune că nu mai poate.
Părerea mea, ca psiholog școlar, este că asistăm la un abuz incredibil asupra copiilor noştri. Şi mai grav este că nu ne putem împotrivi decât în dauna viitorului lor. Sistemul e putred, factorii decidenți ar trebui să înțeleagă că un elev nu e un sac în care înmagazinezi informații până dă pe dinafară. Asta nici nu îi folosește, dar, mai periculos, îl destabilizează emoțional. Eu mă simt învinsă în lupta cu acest sistem de învățământ atât de defect din foarte multe puncte de vedere”, ne-a spus psihologul școlar.
Elena Butunoi a precizat că este și de datoria părintelui să facă tot ce îi stă în putere pentru a scoate copilul din starea de angoasă.
„Nu trebuie pusă presiune. Când nu mai poate, chiar să îl înțelegem că nu mai poate. Dacă școala românească înghesuie atâta informație în elevi, ca și cum ei ar fi foarte atraşi de toate materiile, în numele unei iluzorii egalităţi la şanse, atunci e de datoria părintelui să intervină. Să îl facă pe copil să înțeleagă că are dreptul să fie obosit și să îl ajute să păstreze un echilibru între activitățile obligatorii și cele de relaxare. Calitatea trebuie să primeze, nu cantitatea. Iar școala trebuie să îi ajute să învețe „să învețe”, să îi pregătească pentru viață. Scopul educației nu sunt notele mari, ci învățarea și utilizarea cunoștințelor la nevoie. Școala îi poate ajuta să învețe să facă alegeri”.
