Să nu mai poți lua un credit nu este o nenorocire. Să ai deja unul sau mai multe, mai ales cu dobândă variabilă în lei, asta chiar reprezintă o problemă, una care te poate duce în incapacitate de plată cu toate consecințele care decurg de aici.
Majorarea continuă a dobânzii de referință de către BNR este în primul rând un semnal prin care românii sunt descurajați să mai acceseze credite în perioada următoare, când criza economică este evident că se va agrava. Într-un fel, semnalul protejează populația cu mai puțină educație economică, cea care nu înțelege riscurile majore din viitor.
Și dacă partea bună a majorării dobânzii de politică monetară a fost descrisă pe scurt mai sus, urmează partea rea, cea care îi va afecta pe cei care deja au credite, în special pe cei cu dobândă variabilă. Pentru ei, varianta refinanțării în condiții ceva mai avantajoase față de contractul de creditare inițial era o soluție. Dispare însă treptat, pe măsură ce dobânzile cresc. Cu alte cuvinte, vor avea de suportat consecințele majorării ratelor creditelor deja în derulare. Sunt cazuri în care ratele s-au dublat, influențate direct de ROBOR.
Exemplu: Evoluţia ratelor în funcţie de indicele Robor (sursa Sursa finzoom)
- credit 250.000 lei, perioadă 30 de ani
ROBOR 3M =1.59%, rata = 1355 de lei
ROBOR 3M =5.2%, rata = 1957 de lei
ROBOR 3M = 6%, rata = 2102 de lei
ROBOR 3M = 8%, rata = 2475 de lei
În ianuarie 2021, dobânda cheie stabilită de BNR era 1,25%. În mai 2022, aceasta a ajuns la 3,75%.
Și dacă doar ratele ar fi fost mai mari, poate că pentru unii ar fi fost suportabil, e drept că făcând sacrificii suplimentare. Însă, ratele mai mari vin pe fondul scumpirilor în lanț la utilități, carburanți și absolut toate produsele și serviciile. Toate acestea se întâmplă pe fondul stagnării creșterilor salariale, cu foarte mici excepții.
Ce urmează?
Pentru cei care intră în incapacitate de plată, bugetul personal fiind realmente depășit de volumul plăților, datoriile vor începe să se acumuleze, atrăgând dobânzi penalizatoare suplimentare.
În funcție de contractele încheiate cu băncile, mai devreme sau mai târziu vor ajunge la societăți de recuperare, care vor face tot posibilul să le pună în executare silită. Unele credite snt cu garanții imobiliare, care în care cei afectați vor rămâne fără case, poate chiar și cu sume suplimentare de plată, dacă imobilele nu acoperă suma de restituit.
Există variante pentru astfel de situații, însă este aproape imposibil de garantat rezultatul. Spre exemplu, se poate discuta cu banca, în anumite cazuri, pentru o renegociere. Unele acceptă și oferă condiții ceva mai bune, deși nu spectaculoase în raport cu diferențele de plată, altele nu acceptă.
Mai există și varianta instanței de judecată, mai ales în cazurile în care băncile au modificat unilateral/abuziv contractele de creditare. Nu puține au fost cazurile în care astfel de procese au fost câștigate, băncile fiind obligate prin hotărâri definitive să restituie diferențele încasate hoțește, în paralel cu revenirea la condițiile inițiale în care s-au semnat contractele de creditare.
