Proiectul prin care Guvernul urma să instaleze 400 de radare fixe pe principalele drumuri naționale din România se amână pentru o perioadă nedeterminată. Investiția nu a mai primit finanțare, potrivit observatornews.ro.
Planul prevedea instalarea radarelor fixe pe autostrăzi şi pe şoselele unde au loc cele mai multe accidente din cauza vitezei: DN1 București – Oradea, DN 2 Bucureşti – Siret şi DN6 Bucureşti – Timişoara.
Camerele video ar fi trebuit să calculeze automat viteza maşinii între două radare succesive şi să trimită automat amenda pe adresa şoferului, dacă depistau încălcarea limitei legale.
La nivelul Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește numărul accidentelor mortale. În prezent, Poliția Rutieră dispune de 1.186 de aparate mobile pentru măsurarea vitezei, cu ajutorul cărora a dat peste 350.000 de sancțiuni în primele şase luni ale anului.
Noile camere, dotate cu radar omologat, urmau să fie conectate la un sistem centralizat de monitorizare. Pe DN1 erau în plan, de exemplu, 28 de puncte de supraveghere.
„De exemplu, să spunem că o cameră e montată pe DN1, la ieșire din Ploiești, iar o alta la Săftica. Distanța între cele două e de 30 de kilometri, iar dacă se respectă limita maximă de viteză impusă pe această secțiune, 70 km/h, drumul se parcurge în cel mai bun caz în 25 de minute.
Dar dacă o mașină e înregistrată de prima cameră la ora 10:00 iar de cea de-a doua la 10:20, sistemul va detecta automat că distanța a fost parcursă, în medie, cu 90 km/h. Situație în care vei primi amenda acasă, pentru depășirea cu 20 km/h a limitei legale.
Practic, nu mai poți «fenta» radarul, circulând cu viteză redusă doar până treci de acesta”, a explicat pentru ProMotor, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, funcționarea sistemului
Mult zgomot pentru nimic,ca de obicei punem carul înaintea boilor