Ploieștenii vor plăti un preț greu pentru anii în care autoritățile locale nu au fost capabile să rezolve problema stației vechi de epurare construită în anii 1965 – 1970. Aproape două decenii de promisiuni, procese și blocaje au făcut ca municipiul reședință de județ să rămână fără o stație de epurare modernă. Proiectul de construire a unei noi stații de epurare a început în urmă cu aproape 20 de ani, dar s-a transformat într-un eșec cu efecte financiare majore: aproape 10 milioane de euro penalități pentru epurarea apelor uzate.
Din articol
Observatorul Prahovean vă prezintă povestea din spatele dez aproape două decenii de decizii amânate, litigii și promisiuni care nu au fost duse până la capăt.
Două decenii de neputință
De mai bine de 18 ani, la Ploiești se discută despre necesitatea construirii unei noi stații de epurare la Ploiești. Vechea stație, construită în perioada 1965 – 1970, funcționează cu o singură treaptă de epurare și nu mai corespunde de mult standardelor tehnice actuale.
Planul autorităților era ca municipiul să aibă, până în 2015, una dintre cele mai moderne stații de epurare din România. Acest lucru nu s-a întâmplat. Consecința?
Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești are în prezent conturile blocate pentru o datorie care se ridică la aproximativ 9,6 milioane de euro. (Detalii AICI).
Cum a început proiectul noii stații de epurare
Proiectul pentru construirea unei noi stații de epurare a început, în mod oficial, în anul 2007, în mandatul primarului Emil Calotă (PSD).
La acel moment, Consiliul Local a decis scoaterea vechii stații de epurare din concesiunea operatorului Apa Nova și trecerea acesteia în administrarea Regiei Autonome de Servicii Publice (RASP). Motivația a fost că finanțarea de la bugetul de stat nu putea fi acordată unui operator privat.
În același timp, responsabilitatea construirii unei noi stații de epurare revenea municipalității.
Un an mai târziu, în 2008, Primăria Ploiești a semnat contractul de finanțare pentru realizarea noii stații de epurare, proiect care urma să fie susținut financiar de Ministerul Mediului, dar și din bugetul local.
Lucrări sistate și multe litigii pe rolul instanțelor
Proiectul a început, însă problemele de ordin financiar nu au întârziat să apară. În perioada 2009 – 2010 au apărut primele dificultăți legate de finanțare, Ministerul Mediului a solicitat sprijin financiar de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru finanțarea în continuare a noii stații de epurare.
Situația s-a agravat în august 2013, când lucrările la noua stație de epurare au fost sistate din cauza neplății facturilor către constructor. În acel moment, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la aproximativ 80%.
De atunci, proiectul a intrat într-un lung șir de procese și blocaje administrative.
Procese între Primărie, ministere și constructor
În 2013, Primăria Ploiești a dat în judecată Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând plata sumelor restante necesare pentru finalizarea proiectului. Valoarea sumelor revendicate depășea 17,9 milioane de lei.
La rândul său, constructorul a dat în judecată Primăria Ploiești în 2015 pentru plata facturilor restante și rezilierea contractului.
În 2016, instanța a obligat municipalitatea să plătească peste 341.000 de euro plus TVA pentru lucrări executate și neachitate, la care s-au adăugat și cheltuielile de judecată. Recursul depus de Primăria Ploiești a fost respins definitiv în 2017.
Amenzi și sancțiuni pentru RASP
În perioada 2016 – 2019, Regia Autonomă de Servicii Publice a primit 41 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea normelor privind epurarea apelor uzate. Valoarea totală a amenzilor a fost de peste 3,2 milioane de lei. Procesele-verbale au fost contestate în instanță și, ulterior, anulate. Problema legată de poluarea pârâului Dâmbu a rămas.
În 2018, România a obținut o derogare de la Uniunea Europeană, iar Ploieștiul a primit autorizație de gospodărire a apelor, cu obligația ca noua stație de epurare să fie finalizată până la 30 iunie 2023. Termenul nu a fost respectat.
Doi ani mai târziu, Ploieștiul pierdea șansa de a mai avea autorizație pentru epurarea apelor uzate. Depășirile la vechea stație de epurare erau majore și, prin urmare, au început să curgă penalități, cu mult mai mari față de cele precedente. (Detalii AICI).
Cronologia dezastrului
- 2008 – este semnat contractul de finanțare cu finanțare guvernamentală și de la bugetul local pentru construirea stației de epurare. Noua stație de epurare ar fi trebuit să fie gata până în 2015, când intra în vigoare directiva europeană privind epurarea apelor uzate.
- 2009 – 2010 – încep să apară primele probleme legate de finanțare. Ministerul Mediului solicită alocarea de fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
- 1 august 2013 – lucrările sunt sistate pentru neplata facturilor către constructor.
Lung șir de procese și blocaje în serie
- 2013 – Primăria Ploiești dă în judecată Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care solicită achitarea sumelor restante pentru finalizarea stației de epurare. Este vorba de peste 17,9 milioane de lei, din care peste 10,3 milioane de lei reprezintă cheltuieli eligibile restante din 2009 și 2010.
- 2015 – constructorul dă în judecată Primăria Ploiești pentru plata facturilor neachitate și pentru rezilierea contractului, solicitând plata garanției.
- 2016 – Primăria Ploiești este obligată de instanță să plătească 341.888,12 euro + TVA pentru lucrări executate și neachitate + cheltuieli de judecată.
- 2017 – recursul Primăriei Ploiești este respins ca fiind tardiv (hotărâre definitivă).
- 2017 – lucrările ar fi trebuit să fie reluate, urmând să fie finanțate din credit bancar – 14 milioane de lei, buget de stat și buget local.
Derogări și sancțiuni
- 2016 – 2019 – RASP primește 41 de sancțiuni contravenționale în cuantum de 3.276.316 lei pentru nerespectarea normelor privind epurarea apelor uzate. Procesele-verbale sunt contestate în instanță și sunt anulate.
- 2018 – România obține o derogare de la Uniunea Europeană. Ploieștiul primește autorizație de gospodărire a apelor, cu obligația ca în termen de 5 ani Primăria Ploiești să finalizeze stația de epurare până la 30.06.2023.
- August 2024 – municipalitatea ploieșteană, prin RASP, este înștiințată că riscă să piardă autorizația de mediu pentru stația de epurare.
Fără autorizație, penalități mai mari
- Septembrie 2024 – Ploieștiul pierde definitiv autorizația pentru epurarea apelor uzate.Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița a Apelor Române nu a prelungit autorizația de gospodărire pentru stația veche de epurare.
- 2025 – Autoritățile locale au anunțat că lucrările la noua stație de epurare a Ploieștiului vor fi continuate de Apa Nova, în timp ce stația veche de epurare a fost preluată în concesiune de același operator.
- Decembrie 2025 – Operatorul Apa Nova a demarat licitația pentru continuarea lucrărilor la noua stație de epurare.
Construirea noii stații de epurare are ca termen finalul anului 2027, cel târziu în 2028, potrivit autorităților locale. (Detalii AICI). Valoarea investiției, potrivit e-licitații.ro, este estimată la peste 100 de milioane de lei. (Detalii AICI).
Penalități de aproape 10 milioane de euro
Problema penalităților rămâne însă una majoră. RASP Ploiești are conturile blocate încă de anul trecut, iar datoria totală se ridică la aproximativ 47 de milioane de lei, echivalentul a circa 9,6 milioane de euro. (Detalii AICI)
Până în prezent, regia a achitat în contul penalităților suma de 4.698.276 de lei.
Cum a ajuns Ploieștiul să fie singurul municipiu reședință de județ din România fără o stație de epurare modernă? Vom prezenta într-un episod viitor cine s-a perindat la conducerea Primăriei și RASP Ploiești în cei aproape 20 de ani în care nu s-a reușit construirea unei stații de epurare.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Asociației pentru Transparență în Comunitate (APTC).
