Istoria Bisericii Sf. Împărați din Ploiești, construită după planurile arhitectului Toma N. Socolescu

Biserica Sf. Împărați din Ploiești, construită după planurile arhoitectului Toma N. Socolescu, are o istorie aparte. Lăcașul de cult a fost ridicat pe amplasamentul a două biserici vechi ridicate în fosta Mahala a Pescarilor din Ploiești.

La câțiva zeci de metri de zona 0 a Ploieștiului, la intersecția străzilor Take Ionescu și I.L. Caragiale, în imediata apropiere a străzii Mărășești, călătorul poate descoperi una dintre cele mai impresionante biserici din Ploiești.

Biserica Sfinții Împărați, care poartă hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, este are proporțiile unei catedrale. Lăcașul de cult are o istorie aparte, fiind construită după planurile arhitectului Toma N. Socolescu.

Ioan Groșescu, filolog, ziarist și scriitor, descrie, în „Mahalalele Ploieștiului”, istoria  frumoasei biserici ridicată în Mahalaua Sfinții Împărați.

Primele mențiuni legate de lăcașul de cult se regăsesc în Catagrafia mitropolitului Ignatie, așezare constituită în jurul bisericii de lemn cu hramul Sfinții Împărați. Se vorbește că lăcașul de cult s-ar fi clădit prin anii 1700.

Despre Biserica Sf. Împărați, potrivit scriitorului Ioan Groșescu, se menționează prima dată într-o pisanie: „Aceasta Sfanta si Dumnezeiasca biserica ce se praznuieste cu hramul Sf.Imparati Constantin si Elena, al doilea zidind-o din temelie Mitropolit fiind Kir Grigorie, prin osardia si cheltuiala dumnealor Kir Polihronie D. si Kir Boscul, impreuna cu alti mahalagii si pravoslavnici crestini. Leat 1831 august 29.”. Ulterior, apar noi date în mărturia preotului paroh Ioan Iliescu, în Istoria bisericii, scrisă în 1969.

Impresionante sunt și informațiile dezvăluite în mărturiile arhitectului Toma T. Socolescu, din monografia lui Mihail Sevastos.

Cea de a doua biserică despre care se pomenește în „Mahalalele Ploieștiului” a fost sfințită în 1831, dar în prezența unui număr mic de credincioșilor, pe motiv că „a venit de la Dumnezeu epidemie de holeră și de la oameni un recensământ.

„Holera i-a împiedicat pe credincioși să vină, așa cum și-ar fi dorit, în număr mare, la sfințire. Omenește, le era teamă și apoi, ispravnicul ordonase să nu se facă adunare în afara zidului lăcașului. Nu mai s-a dat masă pentru săraci. Doar epitropii și alte personalități mai de seamă au fost invitați de Polihronie, la el acasă”, consemnează Ioan Groșescu, în Mahalalele Ploieștiului.

În arhivele Ploieștiului încă se mai păstrează primele fotografii cu impresionanta biserică de la începutul secolului XX.

În anii 1894, construcția era finalizată, după planurile arhitectului Toma N. Socolescu, însă mai erau în derulare o serie de lucrări exterioare.

Construcția monumentală de la intersecția străzilor Take Ionescu și IL Caragiale

Din punct de vedere arhitectural, Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena impresionează prin coloanele de la fațadă, dar și din interior, precum și prin cele patru turle.

„Catapeteasma este făcută din lemn de stejar, sculptat cu deosebită măiestrie, reprezentând un câmp bogat de dantelărie fină si elemente decorative lucrate cu multă artă, împodobită cu 11 icoane mari îmbrăcate în argint.

Pictura începută in anul 1940 si terminata in 1945 este opera pictorului Nicolae Pană, având ca îndrumător pe profesorul I.D. Ștefanescu, președintele comisiei de pictură bisericească.

Executată în tehnica „fresco” ea se pătrează în bună stare, înveșmântând pereții interiori în chip bogat până în anul 1977, când cutremurul din 4 martie a deteriorat substanțial pictura si turla mică, în 1986 stricăciunile au fost reparate. Un alt cutremur, din 30 august 1986, a afectat si mai mult pictura si structura bisericii. Lucrarile de consolidare au inceput in anul 1989 si s-au incheiat in anul 1999”, se precizează pe site-ul Primăriei Ploiești.

Biserica Sf. Împărați este grandioasă nu doar prin dimensiunile impresionante. Ansamblul deține picturi cu un număr extrem de mare de teme, care alcătuiesc o mică enciclopedie creștină.

Resființirea bisericii actuale a avut loc pe 14 noiembrie 1999, în prezența PS Vicențiu Ploieșteanul, alături de un sobor de preoți.