Pe lângă crizele proprii, cauzate de un sistem economic falimentar, care importă mai mult decât exportă, România resimte puternic și efectele crizei mondiale. Era evident încă de la începutul crizei sanitare că nu va trece mult timp până când declinul economic va produce efecte devastatoare pentru cei mai mulți dintre oameni.
Pentru a simplifica lucrurile, făcând explicațiile accesibile tuturor, inflația înseamnă că se vor putea cumpăra din ce în ce mai puține produse și servicii, în condițiile în care veniturile nu au nicio șansă să crească. Din salariu, oamenii își vor permite mai puține alimente, haine sau bunuri necesare traiului.
În oricare criză sunt indivizi care prosperă, care profită de limitări impuse uneori ”cu dedicație”. Sunt puțini la număr, dar indecent de bogați. Averile lor au sporit fabulos în ultimii doi ani.
La polul opus se află cei care nu au cum să profite, care nu știu, nu pot sau nu vor să o facă. Toți aceștia fac acum decontul pentru un sistem aparent bazat pe piața liberă, însă în realitate dominat de capitaluri cere pot decide cine nu supraviețuiește și cine o poate face însă plătind prețul impus.
Când Florin Cîțu se lăuda, premier fiind, cu incredibila creștere economică a României, chiar și cei cu mai puține cunoștințe economice au zâmbit ironic, amar. Era evident ceea ce urma să se întâmple. Și iată că, pe lângă ce simțim din plin la raft, la pompă sau la facturi, vin și cifrele oficiale, dar și prognozele celor care știu exact cum va evolua (mai corect spus… involua) situația economică.
Presupunând că România ar fi avut o economie cât de cât stabilă, era imposibil să nu fim loviți în plin de criza economică mondială. Să privim către ceea ce se îmtâmplă acum în SUA!
Rata inflației în Statele Unite a ajuns la 7,5 la sută în ianuarie, un record al ultimilor 40 de ani: în februarie 1982 a mai fost înregistrat un nivel similar. Prețurile în Statele Unite avansează rapid, din cauza unei combinații nefaste de bani ieftini, probleme de aprovizionare și în același timp un deficit acut de forță de muncă, deficit care pune presiune asupra majorării salariilor.
Inflația mare va obliga Rezerva Federală americană să crească mai agresiv dobânzile. Cu alte cuvinte banii devin mai scumpi, prețurile cresc, scade puterea de cumpărare, iar nivelul de trai intră în declin. Este o certitudine, nu o estimare. Întrebarea este: când și cum va fi stopat declinul?
Să mai adăugăm că războiul bate la ușă și că istoria nu de puține ori a arătat că marile crize economice au potențat stările de conflict, pentru mulți războaiele fiind atât supape de refulare, cât și soluții de a încerca să se impună pe piețele economice, indiferent de costuri, de orice fel de natură ar fi acestea. Și oricâte speculații se fac acum, oricâte scenarii optimiste legate de o rezolvare amiabilă a tensiunilor de la granița de est a Ucrainei, nu ai cum să nu te îngrijorezi.
Este clar că lumea s-a schimbat și va continua să o facă, fiind acum în faza de negociere pentru cine poate obține cât mai mult cu putință. Poate vor pica la pace, poate nu și atunci vom avea un război care se poate întinde rapid la nivel mondial. Cert este că bursele fluctuează la fiecare declarație, iar efectele se văd imediat în piață. Și toate efectele potențează creșterea inflației în întreaga lume.
Să revenim la România, acolo unde crizele interne sunt acum dublate de crizele externe. E greu să spui că România se clatină, pentru că realist vorbind nu are cum să se clatine ceea ce era deja la pământ. În cel mai rău caz se poate îngropa.
Și vin cifrele actuale plus estimările BNR…
Banca Națională a României se așteaptă ca inflația să treacă de 11% în perioada aprilie-iunie, adică după expirarea măsurilor de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică. Scumpirile vor continua și în primele luni de vară, perioadă în care inflația va rămâne peste 10%, estimează BNR.
BNR a crescut prognoza de inflație: pentru trimestrul 1 la 7,9-8%, pentru trimestrul 2 la 11,2%, pentru trimestrul 3 la 10,.2%, iar pentru trimestrul 4 la 9,6%.
Prognozele sunt Băncii Naționale sunt optimiste, în condițiile în care se poate și mai rău decât estimează acum BNR. Spre exemplu, în cazul în care manevrele Rusiei degenerează într-un conflict militar faptic, trecut de ceea ce numim un război rece, consecințele asupra economiei mondiale vor fi devastatoare, iar prognozele BNR nu vor mai avea nicio valoare. Este drept că ele sunt făcute pe fondul situației prezente și pe speranța că atitudinile belicoase se vor estompa.
Desigur, vă întrebați dacă România poate face ceva ACUM? Întotdeauna există soluții. Nu sunt miraculoase, nu sunt salvatoare, dar pot atenua șocul pe care urmează să îl resimțim.
Să luăm exemplul energiei. Poate că este momentul să abandonăm pentru o vreme povestea energiilor considerate poluante și să mărim capacitățile de producție energetică. România are cu ce, putând astfel să diminueze importurile și să controleze mai bine prețurile de pe piața energiei. S-au mai putea accelera și extracția gazelor naturale din Transilvania și din Marea Neagră. Nu se poate face totul peste noapte, dar cu cât începem mai devreme, cu atât șocul va fi atenuat în anii care urmează.
Un alt exemplu vine din zona carburanților, unde accizele plus alte taxe fac ca prețul unui litru de carburant să fie mai mult decât dublul celui de la poarta rafinăriilor. În plus, statul român ar trebui să explice cum se face că România are prețuri mai mari la carburanți, comparativ cu Ungaria, care nu are nici extracție și nici rafinare.
